Sari direct la conținut

Belarus a publicat amendamentele constituționale promise de Alexandr Lukașenko în 2020 / Bielorușilor li se oferă de ales „între Lukașenko și Lukașenko” până în 2035

HotNews.ro
Alexandr Lukasenko, Foto: Maxim GUCHEK / AFP / Profimedia
Alexandr Lukasenko, Foto: Maxim GUCHEK / AFP / Profimedia

Autoritățile din Belarus au prezentat un document cu amendamentele constituționale promise de președintele Alexandr Lukașenko în toamna anului trecut, relatează Euronews.

Lukașenko a promis în contextul protestelor fără precedent ce au avut loc în 2020 la adresa președinției sale după un scrutin electoral denunțat de opoziție și Occident ca fraudulos că este dispus să renunțe la putere după organizarea unui referendum de modificare a Constituției țării.

Ulterior Lukașenko a anunțat că amendamentele constituționale vor fi prezentate până la sfârșitul lui 2021.

Însă documentul publicat în cele din urmă lunea aceasta pe site-ul președinției bieloruse și al agenției de stat Belta conține prevederi care i-ar permite liderului autoritar să își consolideze puterea și să rămână în funcție până în 2035.

Amendamentele constituționale propuse, asupra cărora Lukașenko nu a făcut deocamdată comentarii, reinstituie o limită de două mandate pentru funcția prezidențială, măsură abrogate anterior de un alt referendum organizat în timpul președinției liderului autoritar.

Însă restricția ar urma să intre în vigoare doar după învestirea „unui președinte nou ales” ceea ce în practică îi oferă lui Lukașenko posibilitatea să candideze pentru încă două mandate după cel pe care îl servește în prezent și care urmează să se încheie în 2025.

„Lukașenko și-a deschis o cale către președinție până cel puțin în 2035, când va avea 81 de ani”, afirmă analistul politic independent Valeri Karbalevici.

Planul de rezervă al lui Alexandr Lukașenko

Lukașenko a organizat 3 referendumuri în timpul celor 27 de ani în care a condus fosta republică sovietică cu un pumn de fier: pentru modificarea Constituției, eliminarea limitei asupra mandatelor prezidențiale și reinstaurarea simbolurilor din perioada sovietică.

„Modificările constituționale propuse [acum] au fost redactate în perioadei de turbulențe în care Lukașenko și-a dat seama că a pierdut susținerea majorității populației urbane a țării”, afirmă Karbalevici, adăugând că „noul organism de conducere – Adunarea Poporului Bielorus – a fost creat ca un plan de rezervă pentru liderul autoritar în caz că este forțat să renunțe la funcția de președinte”.

Celelalte amendamente constituționale prezentate luni propun extinderea mandatului parlamentului de la 4 la 5 ani și recunoașterea Adunării Poporului Bielorus drept for care să funcționeze în paralel cu parlamentul.

O altă modificare le-ar acorda foștilor președinți imunitate pentru acțiunile săvârșite în timpul mandatului (n.r. Alexandr Lukașenko este singurul președinte pe care l-a avut Belarusul după destrămarea URSS).

Documentul propune de asemenea ca Belarusul să renunțe la poziția sa de „neutralitate” și țară „non-nucleară” după ce Lukașenko s-a oferit luna trecută să găzduiască arme nucleare rusești.

Kremlinul a declarat ulterior că nu exclude această posibilitate.

Alegere în Belarus: Lukașenko sau Lukașenko?

Svetlana Tihanovskaia, lidera din exil a opoziției bieloruse care a candidat împotriva lui Lukașenko la alegerile din august 2020, a criticat dur propunerile de modificare a Constituției.

Ea a declarat într-un comunicat remis pe rețeaua Telegram că bielorușilor li se oferă de ales „între Lukașenko și Lukașenko”.

„Este o minciună în care nimeni nu va crede. Să alegi între Lukașenko și Lukașenko este imposibil. Și nu îl vom alege, la fel cum nu l-am ales nici anul trecut”, a afirmat ea.

„Lukașenko încearcă să își ofere imunitate față de anchetarea penală, puteri care să le retragă bielorușilor cetățenia și să numească, sub forma Adunării Poporului Bielorus, un Birou politic (Politbiuro) pe care nu l-a ales nimeni”, a adăugat Svetlana Tihanovskaia.

Ea i-a îndemnat pe bieloruși să respingă toate propunerile.

Acestea vor fi supuse unui referendum ce va fi organizat în luna februarie a anului viitor și considerate adoptate dacă este întrunit un cvorum de 50% din alegători și jumătate din voturile exprimate sunt „pentru”.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro