De la F la M: drumul lui Ian pentru a deveni bărbat în buletin. Cum ajung persoanele trans din România să dea statul în judecată ca să-și poată schimba sexul în acte

„Când am primit noul buletin, am lăcrimat puțin prin intersecția de la Lujerului”, a povestit, pentru HotNews.ro, Ian Teodorescu, unul dintre românii transgender care au mers în instanță ca să-și schimbe sexul din actul de identitate. 

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit, în 2021, că România nu le oferă persoanelor transgender o procedură clară și eficientă pentru modificarea genului în actele de identitate. 

Trei ani mai târziu, procedura încă nu există, iar cei care doresc să facă acest lucru pot doar să dea autoritățile în judecată. Urmează un proces care se poate întinde pe un an sau mai mult, care implică și costuri. 

Este și experiența lui Ian Teodorescu, un tânăr de 23 de ani care anul acesta a reușit să își schimbe actele de identitate. În noul buletin sunt schimbate prima cifră din CNP, sexul și prenumele. 

Procurorul a spus că „n-a făcut destulă schimbare de sex”

Pentru a ajunge aici, tânărul a dat în judecată Primăria Sectorului 5, instituția care i-a emis certificatul de naștere acum 23 de ani, iar procesul a început în septembrie anul trecut. 

Din instanță, Ian își amintește argumentele procurorului de caz, care a adus în discuție schimbarea medicală a sexului. 

„Procurorul a început să ne spună că eu n-am făcut destulă schimbare de sex ca să îmi schimbe sexul din buletin. Era conștient de hotărârea CEDO în cazul X și Y, care spunea că schimbarea actelor nu poate fi condiționată de operații chirurgicale. Am rămas doar surprins de cât de mult a vorbit”, povestește Ian. 

Tânărul a câștigat în primă instanță, dar primăria a făcut apel. 

„Apelul l-au respins instant. Cred că la nici două zile după înfățișare, judecătoarele au respins apelul și hotărârea a rămas definitivă, deci am putut să îmi schimb actele”, spune tânărul de 23 de ani. 

Sexul se schimbă doar prin hotărâre judecătorească

În lipsa unei proceduri clare stabilite de stat, metoda prin care Ian și alte persoane trans au reușit să își schimbe actele de identitate a fost gândită de activiști și de experți din domeniul juridic.

„Pentru că legea românească spune atât: sexul cuiva din buletin se poate schimba doar prin hotărâre judecătorească. Avocata cu care am lucrat eu este Iustina Ionescu, este avocat de drepturile omului și are în spate multe cazuri ca mine, așa că eu nu mi-am făcut foarte multe probleme, am știut că ea știe deja procesul, știe efectiv care sunt lucrurile de făcut și doar m-am dus la Iustina și i-am spus că vreau și eu”, a explicat tânărul, pentru HotNews.ro. 

Un astfel de proces durează aproximativ un an de zile. 

„Sunt foarte puțini avocați care se ocupă de astfel de cauze”

Într-un răspuns solicitat de HotNews.ro, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) transmite că nu deține statistica persoanelor care și-au schimbat sexul în actele emise de statul român, dar avocata lui Ian spune că doar ea a reprezentat în jur de 200 de persoane transgender în astfel de procese, în ultimii 5 ani. 

„Sunt unul dintre foarte puținii avocați din București și din țară care se ocupă de astfel de cauze. Acest lucru denotă faptul că legislația și practica actuala nu asigură o procedura accesibilă pentru persoanele trans pentru schimbarea actelor”, a explicat, pentru redacția noastră, Iustina Ionescu. 

„La mine ajunge un număr foarte mic dintre persoanele trans care au nevoie de schimbarea actelor. Este vorba despre acele persoane care au noroc de susținerea celor apropiati, de un context personal și social cât de cât sigur care să le permită să decidă pentru sine că vor face această schimbare în modul în care se identifică în societate, inclusiv că își vor schimba actele de identitate. Pentru a ajunge în situația de a deschide o procedură, persoanele trebuie să fi avut o sursă de informare responsabilă și resurse interioare și financiare să investească într-o serie întreagă de investigații medicale, care implică timp și sunt realizate de o mână de specialiști. Abia după aceea vine partea cu procesul în instanța de judecată”, a explicat avocata. 

„Părinții mei nu au fost foarte înțelegători încă de la început”

Ian Teodorescu, care este purtător de cuvânt la asociația ACCEPT, spune despre el că este „unul dintre cazurile fericite, privilegiate”, pentru că a avut sprijinul părinților. Nu de la început. 

„Am început tranziția medicală acum vreo doi ani, la 21 de ani, fix la câteva zile după ce împlinisem 21 de ani am început tratamentul hormonal cu testosteron. Părinții mei nu au fost foarte înțelegători încă de la început, dar odată ce au văzut că asta este situația, nu pot să îmi spună să nu o fac, că tot o făceam, nu mai aveam nici 16 ani… Au venit într-o zi la mine și mi-au spus: Ai zis că avocată îți trebuie? Câți bani? Ok, hai să îți schimbi actele”, povestește el. 

Spune că părinții l-au susținut în tot acest proces pentru că se gândeau că va termina facultatea, o să își caute un loc de muncă și va trebui întotdeauna să ofere cartea de identitate, unde oamenii vor vedea că are trecut sexul feminin, cel primit la naștere.

„Nu și-au dorit părinții pentru mine să fiu „out”-uit de fiecare dată când prezint buletinul. A fi „out-uit” vine de la „outing”, care înseamnă că oricine îți vede buletinul știe că sunt o persoană trans, când poate eu nu mi-aș fi dorit ca acea persoană să știe”, explică Ian termenul.  

„Fără un act de identitate corespunzător nu exiști și nu poți să faci aproape nimic. Persoanele trans au nevoie de schimbarea actelor pentru a-și continua studiile, pentru a se angaja. Menținerea unei stări de confuzie privind identitatea unei persoane nu servește nimănui, la fel cum nu servesc nici umilirile sau întrebările nepotrivite despre corpul său, care le sunt adresate persoanelor trans la prezentarea actului de identitate”, explică și avocata Iustina Ionescu. 

Care sunt costurile procedurii 

Cât despre costurile procesului prin care și-a schimbat actele de identitate, Ian spune că „nu e un preț extraordinar”. 

„Cred că mai mult costă lucrurile pe care le faci înainte să începi tratamentul, pentru că trebuie să faci o ședință cu terapeutul, controlul psihiatric, care dacă e decontat sau nu depinde. Psihiatrul la care am fost eu lucrează cu Casa de Asigurări, așa că nu am plătit ședința aia. Dar apoi ai nu-știu-câte ședințe cu endocrinologul, care costă undeva la 250-260 de lei, poate un pic mai mult, până în 300 de lei ședința”, conform acestuia. 

El spune că apoi mai urmează o serie de analize, unele de bază și altele mai specifice, endocrinologice, „care costă și ele niște bani în plus”. 

„Sunt niște pași pe care trebuie să îi faci ca să vadă endocrinologul că corpul tău e ok, că poți să iei altfel de hormoni”, explică Ian. Toate aceste demersuri trebuie prezentate instanței.

„Am lăcrimat puțin prin intersecție la Lujerului”

Ian spune că nu s-a putut bucura de câștigarea procesului până când nu și-a văzut noul buletin.

„Când l-am văzut, am lăcrimat puțin prin intersecție pe la Lujerului. E un sentiment de „nu-mi vine să cred că s-a întâmplat în sfârșit după cât de mult a durat”. E un lucru pe care mi l-am dorit dintotdeauna și nu am crezut că o să se întâmple vreodată pentru mine. Nici când am început să fac pașii premergători nu am crezut că o se întâmple pentru mine. S-a întâmplat și încerc să îmi dau voie să mă bucur câte puțin în fiecare zi de faptul că am făcut asta. Oamenii din jurul meu au fost foarte fericiți pentru mine, toți m-au felicitat și totul a fost foarte frumos”, rememorează tânărul de 23 de ani. 

Acum Ian le explică oamenilor, printr-o serie de videoclipuri scurte publicate pe conturile sale de Instagram și TikTok, cum a reușit să își schimbă actele de identitate. 

Ce trebuie să facă România

Întrebată ce ar trebui schimbat la nivel de legislație pentru ca persoanele transgender din România care își doresc schimbarea actelor să beneficieze de o procedură mai simplă, avocata Iustina Ionescu spune că ar trebui creată o procedură administrativă. 

„Guvernul României are deja obligația legală să adopte o procedură clară, previzibilă și accesibilă. Așa a decis CEDO în ianuarie 2021, în cauza X și Y c. României, când a constatat că nu există un cadru legal adecvat în România. Asociația ACCEPT a realizat deja consultări pe mai multe variante de proceduri, după modele din alte state pe care le-am adaptat contextului de la noi din țară. Cea mai modernă variantă de procedură conformă cu principiul auto-determinarii, ar fi o procedură administrativă, simplificată, în care persoana transgender se adresează direct ofițerului de stare civilă cu o declarație în care solicită să se ia act de faptul că se identifică în societate conform identității sale de gen, opusă celei atribuite la naștere. 

Și alte state au trecut, ca și România, prin etape în care au avut diferite proceduri și au înțeles că decizia de a trăi și a te identifica diferit decât felul în care ai fost atribuit la naștere, nu este o decizie pe care persoanele trans o iau ușor; persoanele trans nu au o viata ușoară, așa încât nu ajută pe nimeni dacă le mai punem și noi în cârcă o procedură foarte dificilă, inaccesibilă pentru majoritate”, a explicat avocata. 

Până când statul român va crea o procedură pentru ca persoanele transgender din România să își poată schimba actele de identitate, pe site-ul transinromania.ro sunt explicați toți pașii pe care o persoană transgender trebuie să îi urmeze pentru a reuși schimbarea actelor. 

Asociația ACCEPT a inițiat o petiție, în urmă cu un an, prin care cere demnitate pentru persoanele transgender, semnată până acum de aproape 9.000 de persoane. 

„Cerem Avocatului Poporului să vină în sprijinul persoanelor transgender, astfel încât acestora să le fie respectată autonomia și demnitatea în procedurile de schimbare a actelor”, conform textului petiției.