Business Report: Bancile deschid supapa creditelor pentru investitii imobiliare; Angajatii din educatie castiga mai putin decat majoritatea bugetarilor; Siguranta romanilor, Dumnezeu cu mila: ISU a controlat 300 de biserici, la care a gasit 700 de deficiente.
Bancile deschid supapa creditelor pentru investitii imobiliare. Institutiile financiare si-au intetit in acest an activitatea de creditare a sectorului imobiliar, in ciuda faptului ca investitorii din acest domeniu prezinta in continuare cel mai ridicat risc de credit. Cele mai mari opt credite acordate anul acesta pentru noi dezvoltari si achizitii imobiliare depasesc valoarea de 590 mil. euro si sunt sustinute, cu precadere, de bancile austriece si cele unguresti, conform informatiilor colectate de Capital. Bancile au redeschis portile sectorului constructii si imobiliare, chiar daca rata imprumuturile neperformante era la finalul lunii iunie de 24% din soldul de circa 25 miliarde de lei, potrivit datelor BNR. Valoarea medie a creditelor pentru investitii imobiliare acordate de bancile romanesti in ultimul an a variat intre 7 mil. euro si 17 mil. euro, insa creditorii prefera sa acorde imprumuturi usor mai mari, intre 8 mil. euro si 20 mil. euro, potrivit sondajului Property Lending Barometer 2015 realizat de compania de audit KPMG, scrieCapital.ro.
Angajatii din educatie castiga mai putin decat majoritatea bugetarilor. Invatamantul public a pierdut 34.000 de salariati. Salariile medii din educatie au crescut continuu din 2012 pana in 2014, arata anchetele Institutului National de Statistica. Insa abia anul trecut salariile medii din educatie le-au depasit pe cele din 2009, inainte de taierile cu 25% din sectorul bugetar. Chiar si dupa trei ani consecutivi de cresteri salariale, profesionistii din invatamantul public au castigat anul trecut, in medie, circa 1.740 lei net lunar, semnificativ mai putin decat in majoritatea domeniilor controlate de stat. Efectul salarizarii din sistem: invatamantul public a pierdut peste 34.000 de salariati din 2008 pana acum. Salariatii din invatamantul public au castigat, in medie, anul trecut sub 1800 lei net lunar, adica semnificativ mai putin decat salariatii din urmatoarele sectoare care sunt proprietate integrala sau majoritara de stat, ori proprietate publica de interes national si local: industria metalurgica, unde salariile medii depasesc 4.600 lei net lunar; transporturi aeriene, cu salarii medii nete de 4.188 lei pe luna; intermedieri financiare si asigurari, cu salarii medii nete lunare de peste 4.000 lei, industria extractiva, cu salarii medii de peste 3000 lei net lunar; productia, furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat, cu salarii medii de peste 3.000 lei net lunar, anuntaEconomica.net.
Borza jublieaza, contractele Hidroelectrica contestate de baietii destepti cad rand pe rand in instanta. Anul 2011 a fost cel mai negru pentru compania Hidroelectrica, la vremea respectiva fiind semnate contracte de livrare energie electrica cu zece companii private, la un pret mediu de circa 130 lei/MWh, mult sub pretul pietei libere la vremea respectiva. Un an mai tarziu Hidroelectrica intra in insolventa si apoi era obligata sa instituie clauza de forta majora, prin care contractele respective erau anulate. In acelasi timp, pentru a-si acoperi necesarul de 20 TW, cantitate deja contractata, Hidroelectrica era obligata sa achizitioneze energie electrica de la producatorii pe carbune la preturi duble practic fata de preturile cu care vindea energia. Clauza de forta majora a dat ocazia administratorului special se inceapa demersurile pentru desfiintarea contractelor cu cei 10 mari furnizori, dar, in acelasi timp, o parte dintre acestia au declansat si procesele de contestare a deciziei Hidroelectrica. Rand pe rand, in acesti ani, instanta a inceput sa taie din avantul baietilor destepti. Publicam in exclusivitate contractele semnate de catre Hidroelectrica in 2011 cu baietii destepti, cantitatile si preturile, informeazaEnergy-Center.ro.
Tara in care munca Nu aduce bunastare: O analiza comparativa a Romaniei cu statele UE. Romania conduce detasat in clasamentul european al tarilor in care munca nu aduce bunastarea. Indicatorul utilizat de Eurostat in acest scop, rata de saracie relativa la gospodariile cu intensitate foarte ridicata a muncii, plaseaza Romania la un nivel de 14,2%, fata de o medie UE de numai 5,5% si la o distanta uriasa de fostele colege de bloc estic din regiune (de exemplu, Polonia are 6,4%, iar Bulgaria doar 3,3%). Rata de saracie relativa indica numarul familiilor care obtin un venit pe membru situat sub 60% din media nationala, dupa ce s-au adunat si toate transferurile sociale iar populatia luata in calcul are varsta cuprinsa intre 0 si 59 de ani. Intensitatea foarte ridicata a muncii se refera la un raport de 0,85 intre numarul de luni de munca depusa de membrii apti ai unei familii si numarul maxim teoretic de luni pe care le puteau munci. Pe scurt, de un randament de peste 85% al capacitatii de munca a unei familii, scrieCursdeguvernare.ro.
Proiecte secrete: Alfa Romeo Alfetta, rival pentru Seria 5, Clasa E si A6. Cu noua Alfa Romeo Giulia, producatorul italian ne-a anuntat ca a iesit din acea pauza lunga. Cu noul sedan de clasa medie, Alfa Romeo aprinde un adevarat foc de articifii de modele noi. Printre acestea se va numara si viitoarea Alfetta, un model de clasa mare gandit sa se dueleze cu BMW Seria 5, Mercedes-Benz Clasa E si Audi A6. Numele de cod al proiectului este 961 si va fi implementat catre finalul anului 2017.Marketingul prevede ca viitoarea Alfetta va fi comercializata in special in Statele Unite, unde succesorii lui Chrysler 300 si Dodge Charger se adapteaza din ce in ce mai mult la tendintele Lumii Vechi, anuntaAutoBild.ro.
Companiile in insolventa ameninta stabilitatea sistemului bancar. Numarul firmelor care au intrat in administrare speciala anul acesta a scazut la jumatate fata de anul trecut, dar valoarea companiilor a ramas la fel de mare, cu efecte directe asupra economiei, in general, si asupra bancilor comerciale, in special. Evolutia insolventelor este un indicator al evolutiei economiei in general, dar si al restantelor bancare, mai ales atunci cand companiile care intra sub administrare speciala sunt mari, cu cifre de afaceri de peste un milion de euro. De regula, aceste companii au imprumuturi bancare contractate, iar intrarea in faliment, asa cum se intampla cu mai mult de 90% dintre companiile in insolventa, inseamna pierderi pentru banca creditoare. In septembrie au intrat in insolventa 650 de firme cu credite la banci, ultimele date disponibile de la Centrala Riscului de Credit a Bancii Nationale (BNR). Numarul total al companiilor aflate in insolventa si cu credite la banci a ajuns astfel la 3.621, in urcare de la 3.502 firme in septembrie anul trecut si de la 2.878 companii in aceeasi luna din 2013, informeazaCapital.ro.
Siguranta romanilor, Dumnezeu cu mila: ISU a controlat 300 de biserici, la care a gasit 700 de deficiente. Unitatile de cult controlate de ISU au avut anul acesta, in medie, doua deficiente din sfera celor de natura sa creasca pericolul enoriasilor in caz de incendiu. In urma verificarilor, s-au acordat aproximativ 500 de avertismente la 300 de unitati de cult. Unele aveau spatiul pentru lumanari langa materiale inflamabile. Potrivit ISU, printre neregulile constatate se numara nemarcarea in totalitate a cailor de evacuare cu indicatoare standardizate, stingatoare de incendii neverificate, reducerea gabaritului unor cai de evacuare din cauza depozitarii unor materiale, usi aferente cailor de evacuare cu deschiderea inversa sensului de deplasare a persoanelor catre exterior sau nerespectarea distantelor de siguranta dintre spatiul pentru aprinderea lumanarilor si materiale combustibile, scrieEconomica.net.