Căderea lui Viktor Orbán: O presă cumpărată a reușit inițial să schimbe opinia ungurilor, dar finalul a fost altul
De la revenirea la guvernare, acum 16 ani, una dintre marile strategii ale lui Viktor Orbán a vizat sufocarea presei critice. A reușit până la un punct. În minoritate și sub atac constant, jurnaliștii independenți au continuat însă să-și facă treaba și și-au făcut-o bine – dovadă stau dezvăluirile care au zguduit guvernul și, posibil, i-au grăbit sfârșitul.
Când guvernul Fidesz al premierului Viktor Orbán a preluat puterea în 2010, una dintre primele sale ținte a fost presa.
Din primul mandat, a redesenat sistemul de reglementare în mass-media și a schimbat structura instituțiilor media publice, numind doar loialiști în pozițiile de control.
Portavocea guvernului
Presa publică, au acuzat criticii, a devenit o portavoce a guvernului, cu atacuri la adresa opoziției și a „rețelei Soros”, a Bruxelles-ului și a Ucrainei, în funcție de direcția guvernului.
În al doilea mandat, extinderea controlului asupra presei a fost foarte relevantă, au explicat observatorii maghiari cu care am discutat în ultimii ani.
Vorbim despre închiderea Népszabadság, care din 1956 era cel mai cunoscut și relevant ziar tipărit.
La fel s-a întâmplat și cu alte portaluri de știri. Oamenii de afaceri apropiați de guvern au creat noi instituții media și le-au achiziționat pe cele existente – un caz relevant fiind cel al site-ului Index.
Sute de publicații într-un singur loc
Fundația Central European Press and Media (KESMA), înființată în 2018 și condusă de persoane apropiate de Fidesz, a achiziționat multe instituții media și, în cele din urmă, a adus la un loc 28 de companii care cuprindeau aproximativ 500 de publicații.
Toate ziarele locale au ajuns în mâna oamenilor din jurul guvernului.
Frecvent, aceleași atacuri la adresa opoziției, a dușmanilor de la Bruxelles, cu titluri identice, o imagine distopică a lipsei de pluralism în media.
S-au ocolit legile
Acest conglomerat a fost exceptat de la legislația privind concurența, care ar fi trebuit să împiedice formarea unui monopol. Guvernul a declarat achizițiile de „importanță strategică națională”.
Ce a mai rămas din presa independentă a continuat să lupte pentru supraviețuire, dar în condiții tot mai grele, sub presiuni financiare și sub atacurile statului.
În 2021, autoritățile au revocat spre exemplu licența Klubrádió, un post critic la adresa guvernului – stârnind proteste la Budapesta.
În același ani, jurnaliștii de investigație au dezvăluit că aproximativ 300 de cetățeni maghiari, inclusiv mulți jurnaliști, au fost monitorizați cu Pegasus, un software de spionaj dezvoltat de compania israeliană NSO Group. Guvernul a negat implicarea.
„Munca noastră ne-a făcut ținte”, mi-a spus atunci jurnalistul Szabolcs Panyi, de la Direkt36, unul dintre cei urmăriți.
„95% din mijloacele mass-media din Ungaria, controlate, fie deținute de guvern”
Oameni din presa maghiară au conturat o imagine dramatică a atacului premierului la adresa presei independente.
„Guvernul a vrut să pună mâna pe toate mijloacele de informare în masă, ceea ce, apropo, a reușit destul de bine. Pentru că în acest moment, și așa stau lucrurile din 2018, aș spune că 95% din mijloacele mass-media din Ungaria sunt controlate, fie deținute de guvern”, mi-a spus Mihály Hardy, editor la Klubrádió.
În campanie, a continuat el, „presa controlată a preluat exclusiv mesajele guvernului”, care în privința Ucrainei au fost pe deplin în concordanță cu poziția Moscovei”.
Au reușit să facă Moscova simpatizată în Ungaria
În urmă cu patru ani, înainte de o altă rundă de alegeri, Agnes Urban, expertă a Mertek Media Monitor Institute, îmi vorbea tot despre preluarea mesajelor Moscovei și despre succesul guvernului de a modela opinia publică.
„A fost greu să-ți imaginezi înainte de război că este posibil să diseminezi o astfel de propagandă. Rusia nu era populară, din motive istorice. Asta dovedește puterea sistemului centralizat media dominat de Fidesz. Au fost capabili să schimbe opinia publică”, mi-a spus ea.
Înainte de acel scrutin, în 2022 liderul opoziției unite, Peter Marki-Zay, a primit cinci minute la televiziunea publică, într-o miercuri dimineață.
Presa independentă a refuzat să moară
În orice caz, în tot acest timp, presa independentă nu a murit. Când site-ul lor a fost capturat, jurnaliștii de la Index au plecat pentru a construi un nou site, Telex, care este acum unul dintre cele mai citite din Ungaria, probabil cel mai important site independent, alături de alte voci majore precum 444.hu și HVG.
Klubrádió a continuat să emită pe internet. „Radioul nostru este încă foarte popular în rândul oamenilor, deoarece spunem adevărul, iar estimarea noastră este că cel puțin 200.000 de oameni ascultă zilnic, fie pentru o scurtă perioadă, fie poate de dimineața până seara, Klubrádió”, a asigurat Mihály Hardy.
Mai mult, la începutul acestui an, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că Ungaria a încălcat legislația UE atunci când a refuzat licența postului.
Importante s-au dovedit site-urile de investigații precum Direkt36, Átlátszó sau VSquare (unde colaborează jurnaliști din mai multe țări vecine, dar inclusiv din Ungaria).
Un moment posibil decisiv
Jurnaliștii independenți au continuat să-și facă treaba și au făcut-o bine.
În februarie 2024, 444.hu, a dezvăluit că președinta Ungariei Katalin Novák a grațiat în 2023 un bărbat condamnat pentru mușamalizarea unor abuzuri sexuale asupra copiilor.
Direkt36 a continuat cu noi dezvăluiri privind acest scandal.
Au urmat demonstrații masive împotriva guvernului și pe fondul furiei crescânde a opiniei publice, Novák și-a anunțat demisia în direct la televiziunea națională.
În aceeași zi, ministra justiției din perioada în care a fost acordată grațierea, Judit Varga, care aprobase decizia, și-a dat și ea demisia din funcția de lideră a listei de candidați Fidesz la Parlamentul European.
Apariția lui Péter Magyar
Un pic mai târziu, în aceeași lună, fostul soț al lui Judit Varga, un om din interiorul Fidesz, un anume Péter Magyar, și-a anunțat demisia din toate funcțiile publice și a criticat dur partidul, în special pe șeful de cabinet al premierului, Antal Rogán, acuzându-i că „se ascund în spatele fustelor femeilor”.
Au urmat alte proteste, culminând cu unul masiv, pe 16 februarie la Budapesta, iar pe fondul furiei publice, Magyar a preluat un rol informal de lider al opoziției, a preluat un partid, Tisza, și în scurt timp a reușit să ajungă pe locul doi la alegerile europarlamentare.
Doi ani mai târziu, duminică, el a câștigat zdrobitor scrutinul parlamentar și se pregătește să preia postul de prim-ministru.
Presa a continuat să își facă treaba. András Pethő, cofondator la Direkt36, a vorbit înainte de alegeri cu HotNews.
Investigațiile şi documentarele Direkt36 au fost urmărite milioane de oameni. Filmul „The Dynasty”, despre afacerile familiei Orbán, a fost lansat de Direkt36 în februarie 2025 iar într-un an a depăşit 4 milioane de vizualizări. Anul acesta, redacția a lansat și „The Trap”, un nou documentar despre regimul Orbán, cu peste 1,5 milioane de vizualizări.
Povestea cu fabrica Samsung
O anchetă a publicației Telex, unde lucrează ziariști plecați de la site-ul Index, a dezvăluit că guvernul cunoștea încălcările grave ale regulilor de siguranță de la o fabrică Samsung din orașul Göd, dar a ales să le acopere, pentru a nu speria investitorii și pentru a nu suferi din punct de vedere politic.
În campanie, presa externă și jurnaliștii maghiari au dezvăluit legăturile strânse dintre Moscova și Budapesta, care ajuta Kremlinul să eludeze sancțiunile și transmitea Rusiei detalii din reuniunile UE.
Riposta guvernului: jurnalistul de investigații maghiar Szabolcs Panyi a fost acuzat că a desfășurat acțiuni de spionaj în coordonare cu o altă țară.
Acesta, alături de colegi din alte țări, publicase în VSquare investigații ample în care detaliase operațiunile de influență rusă în Ungaria, precum și relația dintre Moscova și ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto.
Toate au cântărit mai mult sau mai puțin în înfrângerea Fidesz de pe 12 aprilie.
„Rușilor, plecați acasă!”
Sondajele și analiștii au explicat că deteriorarea economiei și a serviciilor publice i-a afectat cel mai mult pe alegători, iar acuzațiile de corupție au jucat un rol important, ca și derapajele democratice, senzația de sufocare în fața unui sistem care a capturat totul.
Presa nu l-a dat jos pe Orbán, dar le-a oferit alegătorilor posibilitatea de a rămâne informați, pentru a face o alegere în cunoștință de cauză.
Cât de mult au cântărit în cele din urmă dezvăluirile despre relația de iubire dintre Budapesta-Moscova sau despre prezența agenților ruși ai GRU în Ungaria, în timpul campaniei nu este foarte clar.
Un lucru a fost vizibil, scandările entuziaste ale suporterilor lui Magyar, înainte și după alegeri: „Rușilor, plecați acasă!”.
„Rușilor, plecați acasă!” este un mesaj cunoscut și puternic pentru Estul Europei, strigat generații la rând în țările unde Armata Roșie staționase trupele.
Ce urmează
Anul acesta, Peter Magyar, nu a fost nici măcar o dată la televiziunea publică.
A ajuns abia după alegeri, la postul de radio de stat Kossuth și apoi la televiziunea publică M2, unde a promis că va suspenda activitatea posturilor publice, până va adopta o nouă lege a presei și va asigura libertatea jurnaliștilor.
Magyar a folosit momentul pentru a denunța o parte din afirmațiile făcute de-a lungul timpului la televiziunea de stat.
„A apărut și la dumneavoastră, doamnă redactor, că în Germania nu există internet, ați difuzat și că în Germania oamenii nu fac sex”. „Nu vi se pare neplăcut, doamnă redactor?”, a întrebat el.
Am fi naivi dacă am spune ușurați că atacurile la adresa presei se opresc cu căderea unui guvern opresiv.
În discuția de dinainte de alegeri, jurnalistul de la Klubrádió mi-a explicat că schimbarea de guvern nu va fi suficientă și că Ungaria are nevoie de o schimbare completă a sistemului politic, la fel cum a fost în 1989-1990.
El a insistat că Ungaria va avea nevoie de foarte mult timp și de un proces îndelungat pentru a reveni la valorile democratice normale, iar în privința media, el a avertizat că „totul trebuie schimbat, de la serviciul public până la proprietatea asupra mass-media”.
Orice politician va fi tentat să suprime vocile critice, iar puterea deținută îi va da încredere că are dreptul și pârghiile de a face acest lucru.
Magyar a câștigat o majoritate confortabilă în parlament, are capacitatea de a înlocui sistemul Fidesz, și mulți vor privi cu atenție acum pentru a vedea dacă el își va respecta promisiunile din campanie.
Proiectul său politic a fost strâns legat de o reformă democratică de succes și de o guvernare democratică în Ungaria.
„El trebuie să rămână un democrat. Dacă se îndreaptă în curând spre direcții autoritare sau iliberale, acest lucru va avea un impact negativ asupra sprijinului popular de care se bucură”, mi-a spus înainte de alegeri Daniel Hegedüs, director adjunct al Institutului pentru Politică Europeană.