Cartelul de pe piata insulinei amendat de Consiliul Concurentei cu 22,6 milioane euro

Consiliul Concurentei a sanctionat companiile Eli Lilly Export Elvetia, A&A Medical, Relad Pharma si Mediplus Exim cu amenda in valoare totala de 83,7 milioane de lei, echivalentul a 22,6 milioane de euro, pentru incheierea unei intelegeri anticoncurentiale, se arata intr-un comunicat al institutiei. Totodata, Concurenta a constatat ca Ministerul Sanatatii Publice a incalcarea dispozitiilor Legii concurentei prin faptul ca nu a organizat anual licitatii pentru realizarea Programului National pentru Diabet. Investigatia Consiliului Concurentei a pornit de la o cercetare realizata in anul 2005 de un departament de la Cotroceni.

Autoritatea romana de concurenta a constatat in urma unei investigatii derulate piata insulinei ca, intre producatorul Eli Lilly Export si distribuitorii A&A Medical, Relad Pharma si Mediplus Exim s-a incheiat o intelegere anticoncurentiala avand ca obiect impartirea portofoliului de produse pentru diabet al societatii elvetiene.

Ca urmare, Consiliul Concurentei a decis sanctionarea societatilor implicate cu amenzi in valoare de 3,82 milioane de lei pentru Eli Lilly Export, 4,33 milioane de lei pentru A&A Medical si 26,31 milioane de lei pentru Relad Pharma. Cea mai mare sanctiune a fost primita de Mediplus Exim, amendata cu 49,23 milioane de lei.

Ministerul Sanatatii a incalcat legea neorganizand licitatii anuale

„Totodata, Consiliul Concurentei a constatat incalcarea dispozitiilor Legii concurentei de catre Ministerul Sanatatii Publice, prin faptul ca, in perioada 2004 – 2006, nu a organizat anual, conform legii, licitatii pentru realizarea Programului National pentru Diabet, eliminand astfel concurenta pe piata insulinei din Romania”, se mai arata in comunicatul autoritatii.

Alexe Gavrila, vicepresedintele Consiliului Concurentei, a declarat pentru HotNews.ro ca „exista o obligatie legala ca Ministerul Sanatatii sa organizeze in fiecare an licitatii pentru diabet si insulina. Din anul 2003, Ministerul nu a mai organizat licitatii. In perioada 2004 – 2006, neorganizand licitatii, Ministerul a incalcat prevederile legale. Contractele vechi au fost prelungite si astfel pe aceasta piata nu au mai intrat alti distribuitori”.

„Fiind o institutie publica, Ministerul Sanatatii nu poate fi sanctionat in alt mod decat obligandu-l sa puna in aplicare legea si sa faca licitatii in fiecare an. Sanctiunea este sa deschida piata si sa termine cu aceasta practica de a prelungi contractele prin acte aditionale”, a mai spus vicepresedintele Consiliului Concurentei.

Alexe Gavrila a tinut sa precizeze ca cei patru agenti economici au fost sanctionati pentru incheierea unei intelegeri, Ministerul Sanatatii Publice neavand nicio implicare in aceasta.

Investigatia Consiliului Concurentei a pornit de la o cercetare realizata in anul 2005 de Andreea Vass din cadrul Departamentului de Politici Economice si Sociale al Administratiei Prezidentiale.

Bugetul pentru diabet s-a triplat din cauza folosirii medicamentelor scumpe

Potrivit acesteia, bugetul national alocat tratamentului bolnavilor de diabet exprimat in dolari s-a triplat, iar exprimat in euro s-a dublat in perioada 2001 – 2005, in timp ce numarul pacientilor beneficiari a crescut cu doar 22%. Discrepantele apar in principal datorita faptului ca diabetologii recomanda medicamente scumpe, din ultima generatie de insulina, care insa au efecte terapeutice identice cu cele din generatia a doua, dar semnificativ mai ieftine. Argumentul Comisiei de Specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii la acesata problema a fost ca bolnavul de diabet merita produsul de cea mai buna calitate de pe piata internationala.

O alta problema ridicata de cercetarea Departamentului de Politici Economice si Sociale era chiar ineficienta sistemului de licitatie nationala pentru achizitia publica a insulinei. Pana in 2003, fiecare unitate sanitara avea alocat un buget pentru achizitia de medicamente, aceasta facandu-se prin licitatie electronica in functie de necesarul estimat de catre fiecare coordonator de program, in limita sumelor alocate. In 2003, prin introducerea procedurii de achizitie publica prin licitatie la nivel national s-a urmarit reducerea costurilor terapiei per pacient, evitarea dificultatilor in aprovizionarea cu medicamente si controlul cantitatilor de medicamente achizitionate, pentru a evita depasirile bugetului alocat la nivelul spitalelor.

In practica, centralizarea solicitarilor de medicamente si a cheltuielilor din teritoriu s-a tradus intr-o crestere a preturilor unitare medii ale insulinei livrate pe piata cu 10-20%, si in concentrarea pietei la trei producatori: Eli Lilly, Aventis si Novo-Nordisk.

Barierele de acces la licitatii a dus la concentrarea pietei

De asemnea, complexitatea procesului de licitatie nationala a crescut in termeni de cost, timp si a redus oportunitatile de aprovizionare, prin introducerea unor bariere dure de acces ale ofertantilor la aceste licitatii. Este cazul pragurilor uriase ale cifrei de afaceri, ale capacitatilor de productie si distributie, care au redus lista ofertantilor la cei trei actori principali.

Diferentele intre calitatea produselor oferite constau doar in preturile asociate denumirii comerciale a insulinei, intrucat din punct de vedere calitativ si al efectelor clinice produsele oferite erau identice. Potrivit documentului, Eli Lilly, compania sanctionata de Consiliul Concurentei, practica cele mai mari preturi la nivel mondial, Aventis avea preturi mondiale medii, cele mai mici preturi fiind practicate de Novo-Nordisk.

Astfel, piata insulinei a fost deschisa unor presiuni puternice exercitate asupra CNAS, asupra Comisiei de Specialitate pentru Diabet, dar si asupra organizatorului licitatiei nationale din partea celor trei grupuri de interese ofertante, iar pe de alta parte aceasta piata a intrat in jocul acordurilor de impartire a pietei intre cei trei producatori, care a antrenat mentinerea preturilor la niveluri superioare celor practicate pe unele piete europene.

Din perspectiva dinamicii solicitarilor de insulina s-a constatat ca dupa licitatia nationala a aparut o crestere accentuata a ponderii insulinei de ultima generatie la peste 20% din totalul insulinelor solicitate, de la circa 10-12% inainte de licitatie. Tinand cont de diferenta de pret, fiind cea mai scumpa generatie de insulina datorita noilor tehnologii aplicate, dar cu efecte terapeutice similare generatiei anterioare, impactul asupra bugetului a fost evident.

Documentul redactat de Andreea Vass recomanda descentralizarea pietei nationale a insulinei prin introducerea licitatiilor electronice la nivel regional sau chiar judetean ceea ce ar fi putut elimina concentrarea puterii in mana catorva ofertanti.

Decizia Consiliului Concurentei poate fi atacata la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, in termen de 30 de zile de la comunicare.