​Cat castiga in mana nemtii si cat abur scoate locomotiva Europei

Nemtii castiga bine, iar cei din sudul Germaniei si mai bine. Doar ultima parte a acestui mit e adevarata, caci o demonstreaza niste cifre recente. Despre prima parte e de discutat ceva mai detaliat. E adevarat ca in Germania multi oameni iau salarii mari, iar unele dintre ele sunt enorme, in comparatie cu cele din Romania. Insa mult mai multi iau salarii mici, iar media venitului net nu e asa ridicata, precum s-ar crede. Vineri 16 august, Institutul Economiei germane din Köln (IWK) a publicat topul pe landuri, referitor la venitul net si PIB-ul pe cap de locuitor.

Venituri

Cifrele din prima coloana se refera la venitul net din anul 2011, in timp ce PIB-ul se raporteaza la anul 2012. Primele doua in top sunt landurile din sud, Baden-Württemberg si Bavaria. Urmeaza Hamburg, pe locul al treilea. Orasul hanseatic din nordul Germaniei sta insa cel mai bine la PIB-ul pe cap de locuitor. Daca fruntasele se afla in jurul cifrei de 1.500 de euro, Berlinul se situeaza doar pe locul al unsprezecelea, cu 1.298 €/locuitor. Venitul net mediu in Germania este de 1.413 euro, iar PIB-ul 32.281 euro, dupa datele IW Köln.

Venit net mediu/€ PIB/loc./€

1. Baden-Württemberg 1.542 36.019

2. Bayern 1.523 36.865

3. Hamburg 1.521 53.091

4. Hessen 1.495 37.656

5. Schleswig-Holstein 1.469 27.220

6. Rheinland-Pfalz 1.447 29.431

7. Niedersachsen 1.399 29.032

8. Nordrhein-Westfalen 1.388 32.631

9. Saarland 1.388 31.364

10. Brandenburg 1.324 23.179

11. Berlin 1.298 29.455

12, Bremen 1.296 41.897

13. Thüringen 1.265 22.241

14. Sachsen-Anhalt 1.237 22.933

15. Sachsen 1.226 23.400

16. Mecklenburg-Vorpommern 1.196 22.620

Germania 1.413 32.281

„Puterea economica mare nu-i de ajuns“, titreaza IWK, in comunicatul sau de presa ce cuprinde statistica de mai sus. Intr-adevar, aceste venituri nu reflecta avantul economic german devenit legendar, chiar si pe timp de criza.

Cresteri

Dupa un inceput de an cu „hartoape”, economia germana pare sa se fi redresat din nou. „In sfarsit iarasi cifre bune”, a titrat miercuri Die Welt. „Produsul intern brut a crescut asa mult in trimestrul trecut, cum n-a mai facut-o de la inceputul lui 2012. In consecinta, statisticienii au corectat prognoza in sus”. Publicatia se refera la cifrele comunicate de Oficiul Federal de Statistica, care identifica in cresterea consumului privat si public un important factor al acestei rectificari pozitive.

Cresterea economica in 2013 ar putea ajunge la 0,5%. O cifra buna, daca ne gandim la stagnarea de anul trecut. O cifra derizorie, daca ne gandim la performantele locomotivei Europei, in general. Insa in campania electorala a partidelor de guvernamant, in vederea alegerilor parlamentare si de cancelar din septembrie, performanta economica e vitala si aduce voturi.

„Deosebit de dinamic s-a dezvoltat economia germana” scrie Handelsblatt.de, anuntand cu surle si trambite ca „tocmai cu putine saptamani inainte de alegerile parlamentare, a venit vestea pe care toti o asteapta de aproape doi ani. Prima data, de sase trimestre, Zona Euro a reusit sa iasa din criza”. Motivele mentionate de publicatia numita sunt „cresterea puternica a greilor Germania si Franta” ca si „recesiunea mai redusa in celelalte tari ale Zonei Euro”.

Economia Germaniei, spre deosebire de restul Europei, merge bine. Iar exporturile, mai ales de tehnologie, si mai bine. Locomotiva Europei scoate mult abur si se opinteste inainte, tragand vagoanele dupa ea. Cu toate acestea, exista semnale ca lucrurile nu stau peste tot pe roze. Unul dintre aceste semnale apare, cand administratorii de insolventa nu-si vad capul de treaba.

Insolvente

La Creditreform, un grup de 130 de societati, fondat acum 130 de ani pentru a verifica si indexa bonitatea firmelor si a persoanelor fizice din Germania, se raporteaza periodic numarul insolventelor. Astfel, in prima jumatate a anului 2013, au intrat in insolventa 15.430 de firme, ceea ce reprezinta cu 3,4% mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut. Pagubele materiale create prin aceste insolvente au fost de 16,5 miliarde euro. Prin insolvente s-au pierdut, respectiv s-au periclitat, 148.000 de locuri de munca.

„Regresul performantei economice din iarna 2012/2013 a inrautatit cadrul economic general. Mai cu seama la intreprinderile mici si cele mijlocii s-a constatat un numar crescut de insolvente. Insolvente de firme mari au fost inregistrate mai rar”, comunica Creditreform, pe pagina sa web.

Si totusi, cateva cazuri de firme mari sau mijlocii la un pas de faliment au facut valuri. La cazurile din luna iulie ale firmelor Praktiker si Max Bahr ne-am referit pe larg in articolele „Insolventa firmei Praktiker si fatalul 20% discount” si „Max Bahr, firma-fiica a Praktiker este trasa si ea in insolventa”. Tot in luna iulie, producatorul german de televizoare si sisteme integrate de divertisment la domiciliu, Loewe, era la un pas de insolventa.

Insa nu doar retailerele de bricolaj sunt pe duca, in parte din cauza concurentei acerbe din sector. In 5 iulie, producatorul de echipamente fotovoltaice Gehrlicher Solar AG a inaintat cerere provizorie de insolventa la Tribunalul din München. De atunci, firma germana care construieste parcuri fotovolltaice si in Romania, in judetele Mures si Brasov, este in cautarea unui investitor care sa o scoata din impasul financiar. Tot in 5 iulie, s-a declarat insolventa si firma Conergy.

Anul acesta se vorbeste de „valul de falimente” din industria solara, in ciuda subventiilor importante de la stat. In acest sector economic, concurenta din Asia a dat toate planurile „verzi” peste cap.

Datorii

Nici bransa auto n-a scapat de cifrele rosii. De curand, le trece in bilant si firma Auto-Teile Unger (ATU), care se constituie intr-o retea de 650 de service-uri si magazine de componente auto, avand peste 12.000 de angajati. 600 de milioane de euro datorii la banci si creditori are ATU, care apartine unui grup de investitori. „Acestia au dus firma la fiasco, prin politica lor”, scrie publicatia IMM-urilor germane, Deutsche Mittelstands Nachrichten. Acum, fondul private equity KKR si investitorul Doughty Hanson, care au preluat firma in 2004 cu 1,45 Milliarden Euro si au mai investit 140 de milioane pe parcurs, au o problema.

Aceeasi problema o are si cel mai mare producator de arme al Germaniei, firma Heckler & Koch, care doi ani consecutiv a acumulat datorii, ajungand la peste 119 milioane de euro. „Motivul pentru datoriile in crestere ale firmei cu o cifra de afaceri de 202,7 milioane de euro in 2012 sunt, pe langa intarzierile la livrarile de arme din 2012, dobanzile mari si rectificarile valorice de milioane, ale unor tranzactii financiare complexe”, scrie Die Welt.

Deducem ca Heckler & Koch a inghitit vreun SWAP, cum au inghitit multe alte firme, persoane private si chiar institutii de stat. O galusca cu noduri, dintre acelea care inca plutesc prin supa tulbure a finantelor „creative” din banci si care au contribuit masiv la criza de care nici nemtii nu scapa nevatamati.