Cat de mari sunt redeventele din Proiectul Rosia Montana?

La Rosia Montana, totalul beneficiilor economice pentru Romania, rezultate din redevente, taxe, impozite, cheltuieli cu furnizorii locali si forta de munca va fi de 5,3 miliarde de dolari, adica 78% din totalul beneficiilor proiectului, conform planului de afaceri.

Redeventa face diferenta

In ciuda unor voci care sustin contrariul fara niciun argument, redeventele pe care le castiga statele lumii de pe urma exploatarilor miniere aurifere depasesc rareori 2-3%, in timp ce multe dintre marile producatoare de aur prefera chiar sa nu perceapa redevente deloc si sa taxeze profitul investitiilor. La Rosia Montana se va aplica o redeventa de 6%.

O analiza a RBC Capital Markets arata ca Finlanda si Suedia, principalii producatori europeni de aur (impreuna au realizat in 2011 aproape jumatate din productia europeana, fara a socoti Rusia), nu percep redevente (nivel: 0%). Nici Austria, Germania, Groenlanda, Norvegia sau Marea Britanie nu cer redevente, preferand sa obtina venituri din impozitul pe profit, TVA, impozitul pe proprietati si contributii sociale.

Turcia, unul dintre cei mai mari producatori ai zonei noastre, are un nivel de 4%, in timp ce Spania aplica o redeventa de 2%, raportata la aurul care iese pe poarta turnatoriei. Azerbaijan are un nivel de 3% din pretul metalelor, iar Macedonia cere 2% din valoarea de piata a metalului.

In Canada, regiunea Quebec nu cere redevente, ci prefera sa incaseze o taxa suplimentara de 16% pe profit, stabilita anual in functie de activitatea minei. Nici autoritatile din Mexic nu cer redevente pentru productia de aur, iar redeventa in Australia vestica este de 2,5% pentru aur. In statul american Nevada, redeventa se bazeaza pe profit, nu pe productie, si poate varia intre 2 si 5%.

Noua Zeelanda a introdus recent redevente – fie 1% din vanzari, fie 2% din valoarea rezervelor, dupa caz; in Ghana nivelul este de 5%,iar in Burkina Fasso variaza intre 3 si 5%, in functie de cantitatea de aur produsa.

Studiu realizat pe 300 de proiecte miniere din lume

Datele sunt prezentate intr-un raport realizat in acest an de Raw Materials Group, la cererea Gabriel Resources. Studiul prezinta o analiza comparativa a redeventelor si a taxelor aplicate investitiilor miniere in diverse tari din Europa si de pe mapamond. Cu sediul la Stockholm, Raw Materials Group este divizia independenta de consultanta a IntierraRMG, principala sursa de analize pentru industria miniera mondiala.

In urma analizei a peste 300 de proiecte miniere, specialistii de la Raw Materials Group au constatat ca statul este implicat ca actionar in mai putin de 7% dintre ele. De altfel, cu exceptia Europei, principalele regiuni miniere Canada, Australia si tarile africane se caracterizeaza prin nivele reduse de redevente, precum si printr-o implicare minima a statului in actionariatul exploatarilor. Redeventa prevazuta in proiectul minier de la Rosia Montana este printre cele mai ridicate din Europa si chiar la nivel mondial.

Statul, rareori actionar la investitiile miniere din Europa

Analiza celor de la Raw Materials Group mai arata ca niciuna dintre tarile europene cu activitate miniera sustinuta nu este interesata ca statul sa detina actiuni la investitiile miniere, ba chiar tari precum Suedia si Finlanda incurajeaza noile proiecte inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii zonei. Situatia nu difera nici la nivel mondial, cazurile cu implicare importanta a statului fiind izolate.

In aceste conditii, participarea statului roman in proiectul minier Rosia Montana este cea mai mare din Europa si una dintre cele mai mari din lume. In prezent, statul roman detine peste 19% din actiunile RMGC, iar procentul urmeaza sa creasca la 25% potrivit actului normativ care se dezbate in Parlament in aceasta perioada.

Cea mai mare redeventa din Europa, la Rosia Montana

Prin proiectul minier de la Rosia Montana, conform renegocierilor din 2013, se va plati cea mai mare redeventa din Europa: 6%. Media europeana este 4%, iar multe tari, inclusiv dintre cele cu traditie in mineritul aurifer, au redeventa aproape de zero.

In economia tarii intra 5,3 miliarde de dolari

Redeventa de 6% si participatia de 25% la actionariat se traduc prin venituri importante in vistieria Romaniei: 2,35 miliarde de dolari catre statul roman din taxe si impozite, plus alte 2,96 miliarde de dolari, cat vor incasa furnizorii si angajatii romani dupa inceperea proiectului. Astfel, in economia tarii vor intra 5,3 miliarde de dolari, in conditiile in care statul nu trebuie sa plateasca nimic pentru investitii, deoarece finantarea este asigurata de investitorul privat.