Ce cartiere din București riscă să aibă iarna aceasta cele mai mari probleme cu apa caldă și căldura
Iarna aceasta, cartierele Tei și Aviației din București riscă să aibă cele mai mari probleme cu apa caldă și căldură, deoarece agentul termic vine de la CET Sud, iar până ajunge la destinație, din cauza distanței lungi și a avariilor, are o temperatură mai scăzută, a declarat pentru HotNews.ro directorul Termoenergetica, Claudiu Crețu. În aceeași situație sunt și cartierele Pantelimon, Fundeni și Colentina, însă aici sunt speranțe că din decembrie situația se va rezolva.
”Având în vedere situația ultimilor ani, zonele vulnerabile sunt cele din NE Capitalei – Colentina, Aviației, Fundeni, Pantelimon. Avem însă speranța că la CET Titan cazanele vor fi puse în funcțiune în luna decembrie, astfel că zona Pantelimon, zona adiacentă CET Titan, ar trebui să nu mai aibă probleme. Rămân zone vulnerabile Aviației și zona Tei”, a explicat Claudiu Crețu.
Lucrările la centrala provizorie din Titan sunt în curs. Acestea vizează instalarea unor capacități de producție cu capacitatea de 75 de MW energie termică, închiriate de Primăria Capitalei pentru un an. Costul de închiriere pe an este de circa 13 milioane lei fără TVA.
Mai sunt probleme de ani de zile și vor mai fi și iarna aceasta la punctele termice de la capătul rețelei.
„Pe întreaga hartă a Bucureștiului mai sunt anumite puncte termice care sunt capete de rețea. La aceste capete de rețea se încearcă închirirerea celor 20 de capacități modulare de producere a energiei termice pentru această iarnă (n.r. un fel de cazane de apă caldă care se pun lângă punctul termic), licitația fiind în derulare, astfel încât să putem acoperi și această problemă. Sunt în tot orașul, parte dintre ele în Tei, câteva în Sectorul 5, Petre Ispirescu șamd. Termenul de depunere a ofertelor este 31 octombrie”, a explicat Claudiu Crețu.
Licitația a fost lansată pe 20 septembrie și are termen de depunere a ofertelor finalul lunii octombrie. Dar rămâne de văzut când se va finaliza procedura de achiziție și când vor fi instalate capacitățile modulare. Valoarea estimată pentru închirierea capacităților modulare de producere a energiei termice, pentru iarna aceasta, până pe 30 aprilie 2023, este de circa 20 milioane lei.
”Termenul de montare şi punere în functiune (PIF) a capacităţilor modulare de producere energie termică este 31.12.2022, perioada ce va include obtinerea de catre ofertant a tuturor avizelor, acordurilor, autorizatiilor aferente si racordarea la utilitati (gaze naturale, energie electrica (daca este cazul), apa, canalizare), inclusiv la retelele de termoficare ale punctelor termice”, se arată în sistemul electronic de achiziții publice.
Cele 23 de puncte termice sunt în următoarele zone: Radu Beller, Piața Victoriei, Știrbei Vodă, Aviației, Drumul Taberei, Virtuții, Ramuri Tei, Cheile Zănoagei, Luncșoara, Labirint, Livada Nouă, Mărgeanului.
În rest, directorul Termoenergetica spune că în această iarnă va fi mai bine ca iarna trecută, cu mai puține avarii, datorită kilometrilor de rețea înlocuiți, dar și a acestor artificii – capacitățile modulare de producere a energiei termice din Titan și de la punctele termice.
”Odată cu reparațiile și investițiile care sunt în derulare sperăm să avem o iarnă mai bună ca anul trecut din perspectiva temperaturii și a presiunii din rețea”, a explicat Claudiu Crețu.
Cu cât se scumpește gigacaloria în această îarnă în București
Prețul gigacaloriei ar putea rămâne nemodificat, în această iarnă, pentru bucureștenii racordați la sistemul centralizat de termoficare, în cel mai rău caz va crește foarte puțin, au declarat pentru HotNews.ro directorii ELCEN și Termoenergetica, cele două societăți care produc și furnizează agentul termic. Cu toate acestea, factura la încălzire va fi de peste două ori mai mare decât iarna trecută. Și asta pentru că prețul gigacaloriei pentru populație a crescut la 1 aprilie 2022, de la 143 lei la 330 lei fără TVA (circa 350 lei cu TVA). Astfel că, dacă în sezonul rece trecut pentru o garsonieră costul cu încălzirea era în jur de 150 de lei, acum acesta va fi în jur de 350 de lei, iar pentru două camere în jur de 700 de lei.
Prețul real al gigacaloriei este de 860 lei, diferența fiind plătită de primărie.
Adrian Tudora, administratorul special al ELCEN, principalul producător de energie termică din Capitală, a declarat pentru HotNews.ro că prețul gigacaloriei va crește dacă va crește prețul la gaze.
”Având în vedere apariția OUG 27, fiindcă încă nu avem contracte de gaz, dar dacă este să avem prețurile din OUG 27, eu cred că nu. Dacă sunt alte prețuri la gaz, cu siguranță va crește”, a declarat Tudora într-un interviu acordat recent HotNews.ro.
Fiindcă prețul gigacaloriei se compune din tariful de producere și tariful de distribuție, am vorbit și cu directorul Termoenergetica, Claudiu Crețu.
Acesta spune că în contextul plafonării prețului la gaze, prețul la gigacalorie va rămâne la fel, fiind posibilă o creștere de câțiva lei.
”Din punctul nostru de vedere, pe datele pe care le avem astăzi, nu va crește substanțial. De ce? La finalul lunii octombrie, ANRE va da decizie cu privire la prețul ELCEN. Cunoaștem faptul că prețul gazului este plafonat prin Ordonanță la 150 lei. Asta înseamnă că este aproape similar cu anul precedent. Deci nu vedem din acest motiv o creștere exponențială a prețului gigacaloriei. Ne așteptăm la același preț. Cu privire la populație, cunoaștem declarațiile primarului general, că nu va crește prețul gigacaloriei la populație în această iarnă!”, a declarat pentru HotNews.ro și directorul Termoenergetica, distributorul de energie termică din Capitală.
Prețul gigacaloriei la populație ar mai putea crește și dacă Primăria Capitalei micșorează subvenția. Primarul general, Nicușor Dan a declarat însă recent, de mai multe ori, că iarna aceasta prețul va rămâne la fel.
Subvenția aprobată anul acesta pentru energie termică este de circa 1 miliard lei. Problema este că pe lângă asta, mai sunt datorii de aproape 600 milioane lei, acumulate din cauza pierderilor și a diferențelor de preț. Astfel, în 2022, necesarul de subvenție ar fi undeva la peste 1,7 miliarde de lei. Subvenția aprobată prin bugetul pe 2022 este însă de circa 1 miliard, iar primarul Nicușor Dan încă speră să primească de la Guvern un ajutor pentru a acoperi diferența.
Consiliul General a aprobat, la finalul lunii martie, creșterea prețului la gigacalorie de la 143 lei la 330 pentru populație, începând cu data de 1 aprilie 2022.
Simulare – cât vor plăti bucureștenii factura la căldură în această iarnă
Pentru o lună de iarnă, pentru încălzirea unei camere se consumă în medie o gigacalorie. Punctual depinde însă de câte grade vrem în casă, pentru că una este să stai la 21 de grade și alta la 24-25, de cât de bine izolat este apartamentul, de câți pereți sunt la exterior, dacă apartamentele de lângă noi sunt locuite sau nu.
La acest consum mediu, de 1 gigacalorie pe cameră, facturile pentru căldură vor arăta astfel:
- o garsonieră – consum de 1 gigacalorie, factura va fi undeva la 350 lei ;
- un apartament de două camere – la consum de două gigacalorii, factura va fi undeva la 700 lei;
- un apartament de trei camere – la un consum de 3 gigacalorii, factura va fi undeva 1050 lei;
Doar puțin peste 10% din rețeaua de termoficare din București este modernizată
În București, doar 10-12% din rețeaua principală de termoficare este modernizată, iar pierderile sunt colosale – undeva la 2.200.000 l/h în 2020.
„În 2010, pierderile din rețea însumau 25% din totalul de agent termic livrat către bucureșteni, iar după 10 ani, aceste pierderi au crescut vertiginos, la 37%. Pe scurt, am asistat la o degradare cu 50% a eficienței sistemului de transport a energiei termice. În mandatele lui Sorin Oprescu și Gabriela Firea, investițiile în reabilitarea conductelor de termoficare au fost extrem de mici, ceea ce a dus la o deteriorare accelerată a conductelor montate pe vremea lui Ceaușescu. Toată această politică inconștientă a celor doi edili, care au preferat panseluțele, pomenile electorale și populismele în locul asumării unor proiecte esențiale pentru buna funcționare a orașului, a avut ca rezultat apariția, în 2019, a marilor probleme în ceea ce privește furnizarea agentului termic către bucureșteni”, a scris Nicușor Dan, în luna iulie 2022, pe pagina de Facebook.
În 2021, primăria Capitalei a reușit să schimbe doar 20 de kilometri din rețeaua primară de termoficare.
„O stabilizare insuficientă pentru a fi simțită la robinet sau în calorifere de către bucureșteni, dar esențială în ceea ce privește trendul dezastruos în care ne găseam”, a scris Nicușor Dan la vremea respectivă și situația nu s-a schimbat.
Anul acesta municipalitatea dorește să schimbe din fonduri proprii 30-35 de kilometri de conductă din rețeaua primară, plus reparațiile punctuale făcute de Termoenergetica, ceea ce va mai reduce din pierderi.
„Conform unor date preliminarii, în anul 2022, pierderile din rețeaua de distribuție vor fi de 34%, iar în următorii doi ani, tot ca urmare a investițiilor, vom reveni la pierderi sub pragul de 30%. Acest lucru va însemna pentru bucureșteni mai puține avarii și, implicit, o furnizare mai bună a agentului termic”, a explicat atunci Nicușor Dan.
Potrivit informațiilor făcute publice de compania Termoenergetica, în cei 4 ani de mandat ai Gabrielei Firea s-au modernizat peste 200 de km de rețea de termoficare, din care doar puțin peste 30 km de rețea primară. În București sunt 987,34 km conductă rețea primară de și 2.963,27 km conductă rețea secundară.
În sistemul de termoficare s-au înregistrat, în primele șase luni ale anului 2021, 836 de avarii pe circuitul primar și alte 844 de avarii pe circuitul secundar. În ceea ce privește cantitatea de apă de adaos, adică pierderile din rețea, care a fost cumpărată în primul semestru din anul 2021, aceasta este de 9.422.357 mc.
Pentru a fi stabilizată, rețeaua de termoficare are nevoie de investiții majore, nu doar de cârpeli. Și acestea se pot face cu fonduri europene.
Nou contract pentru reabilitarea a 210 de km de rețea de termoficare, cu lucrări din primăvara 2023
Primarul Nicușor Dan a semnat în noiembrie 2020 contractul de finanțare pentru reabilitarea a 210 km de rețea principală de termoficare. Valoarea contractului este de 1,6 miliarde lei din care 1,3 miliarde fonduri europene nerambursabile. Primăria a lansat licitația pentru atribuirea contractelor de lucrări abia în ianuarie 2022 și a reușit să finalizeze procedura abia zilele trecute, iar lucrurile încă nu sunt bătute în cuie, deoarece nu s-a finalizat perioada de contestații.
Dacă totul va merge bine, lucrările vor începe în primăvară, a anunțat Nicușor Dan. Dar municipalitatea este în imposibilitate de a termina proiectul până la finalul anului 2023, singura soluție ca să nu piardă banii fiind fazarea pe următorul exercițiu bugetar. Termenul anunțat de Nicușor Dan pentru finalizarea lucrărilor este de 4 ani cu tot cu proiectare, adică abia în 2026.
Cei 210 km sunt împărțiți în 5 tronsoane, fiecare de circa 40 km. Toți constructorii sunt români, a anunțat Nicușor Dan.
Contractele încă nu sunt semnate, rămâne de văzut dacă sunt contestații și cum se vor finaliza eventualele litigii.
Câștigătorii licitației sunt:
- Contract proiectare şi execuție pentru reabilitarea rețelei primare de termoficare aferente Magistralei II SUD – Asocierea SC ELSACO ELECTRONIC SRL (Lider) – SC SICOR SRL – SC ENERGOMONTAJ SA (asociat) având subcontractanți pe ADREM ENGINEERING SRL şi RDC GENERAL CONTRACTOR SRL – 300.187.509,80 lei fără TVA
- Contract proiectare şi execuție pentru reabilitarea reţelei primare de termoficare aferente Magistralei II – III Grozăveşti – Asocierea SC ELSACO ELECTRONIC SRL (Lider) – SC SICOR SRL (aociat) – SC ENERGOMONTAJ SA (asociat) având subcontractanți pe ADREM ENGINEERING SRL şi RDC GENERAL CONTRACTOR SRL – 168.150.000 lei fără TVA
- Contract proiectare și execuție pentru reabilitarea rețelei primare de termoficare aferente Magistralei V Grozăveşti – Asocierea CONSTRUCTII ERBASU SA (Lider) – CONSIX CONSTRUCTII SRL (asociat) având subcontractanți pe ERBASU EDIL CONSTRUCT SA, ERBASU TOTAL CONSTRUCT SA şi ELSACO ELECTRONIC SRL – 257.313.061 lei fără TVA
- Contract proiectare și execuție pentru reabilitarea reţelei primare de termoficare aferente Magistralei Progresu – Berceni – Asocierea CONSTRUCTII ERBASU SA (Lider) – CONSIX CONSTRUCTII SRL (asociat) având subcontractanți pe ERBAŞU EDIL CONSTRUCT SA, ERBASU TOTAL CONSTRUCT SA si ELSACO ELECTRONIC SRL – 315.951.133,01 lei fără TVA
- Contract proiectare și execuție pentru reabilitarea rețelei primare de termoficare aferente Magistralelor: Il Sud, II-III Grozăvești, V Grozăvești, Progresu – Berceni, Il Vest, I-II-III Vest – Asocierea SC ENERGOMONTAJ SA (Lider) – SC ELSACO ELECTRONIC S.R.L (asociat) – SICOR SRL (asociat) – IPCT INSTALATII S.R.L. (asociat) având subcontractant pe RDC GENERAL CONTRACTOR SRL – 268.600.000 lei fără TVA.
Despre sistemul de termoficare din București
Instalațiile sistemului centralizat de alimentare cu energie termică aflate în exploatarea Termoenergetica, se compun din:
- 46 centrale de cvartal şi o centrală termică de zonă;
- rețelele termice primare – 987,34 km;
- puncte termice și module termice – 1.012 buc.;
- rețele termice secundare – 2.964,64 km.
De sistemul de alimentare cu energie termică al Capitalei beneficiază circa 1.200.000 de locuitori (aproximativ 50% din populația Bucureştiului), respectiv 562.000 de apartamente aflate în 8.200 blocuri şi 600 imobile, 5.600 instituții bugetare, agenți economici şi sere.
Un raport aprobat de Consiliul General al Municipiului București în 2018 arată starea extrem de proastă în care se află sistemul centralizat de termoficare la vremea respectivă, iar de atunci lucrurile s-au înrăutățit:
- din 987,34 km conductă rețea primară de transport apă fierbinte, 68,8% are o vechime mai mare de 25 ani, 11,3% între 20 și 25 de ani, și 9,4% vechime între 10 şi 20 de ani. Doar 10,5% are o vechime mai mică de 10 ani;
- din 2.963,27 km conductă rețea secundară (de distribuţie a apei calde de consum şi agentului termic de încălzire), 48% are o vechime de peste 25 ani, 14% o vechime între 20 și 25 de ani, 16% o vechime între 10 și 20 de ani și doar 22% o vechime mai mică de 10 ani.
Pentru modernizarea întregii rețele de distribuție și transport este nevoie de 1,4 miliarde de euro desfășurate pe o perioadă de 20 de ani, mai preciza documentul.
INTERVIURILE HotNews.ro