Ce efecte are calitatea slaba a aerului care a dus țara noastră în fața Curții de Justiție a UE: Cancerul pulmonar, în top 3 al maladiilor care cauzează cele mai multe decese în România

Slaba calitate a aerului, care a dus la decizia Comisiei Europene de a trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, este strâns legată de bolile pulmonare și ale sistemului respirator, spun medicii. Pulberile nocive din aer, rezultatul tehnologiilor industriale, afectează diverse organe ale corpului și în special plămânul, provocând numeroase afecțiuni, cea mai gravă dintre acestea, și a cărei incidență a crescut foarte mult, fiind cancerul pulmonar, a explicat, pentru HotNews.ro, doctorul Georgeta Gilda Popescu, medic pneumolog la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București.

Medicul atrage atenția că pulberile nocive nu afectează doar plămânii și sistemul respirator, ci, prin intermediul circulației sângelui, ajung să se localizeze și să afecteze și numeroase alte zone ale organismului.

Comisia Europeană a decis, în urmă cu o zi, să trimită România, alături de alte 5 state membre – Ungaria, Italia, Franța, Germania și Regatul Unit al Marii Britanii – în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, în dosarul privind respectarea calității aerului.

Potrivit raportului „Starea Sănătății în Uniunea Europeană: Profilul Sănătății în România în anul 2017”, publicat de Comisia Europeană, cancerul pulmonar este cauza a 4% dintre decesele înregistrate într-un an în România și ocupă locul al treilea în clasamentul maladiilor care cauzează cele mai multe decese în țara noastră, după bolile cardiace ischemice și accidentul vascular cerebral și la egalitate cu bolile ficatului.

Cancerul pulmonar este al patrulea ca incidență dintre tipurile de cancer în România (după cancerul de sân, cancerul colorectal și cancerul cervical) și este fatal în cazul a 88% dintre pacienții diagnosticați în România, fiind unul dintre tipurile de cancer cu cea mai ridicată rată a mortalității, potrivit statisticilor publicate pe invingemcancerul.ro.

Incidența cancerului bronhopulmonar este în creștere rapidă în ultimii 30 de ani, arată datele Societății Române de Pneumologie. De asemenea, 6% dintre români sunt sunt diagnosticați cu boli pulmonare, iar 4-6% dintre români au astm. Specialiștii consideră însă că numărul real al bolnavilor este mult mai mare, mulți dintre ei nefiind diagnosticați.

O statistică Eurostat din anul 2016 arăta că Bucureștiul are cel mai mare nivel de poluare a aerului și de gălăgie dintre capitalele statelor membre ale Uniunii Europene, în percepția propriilor locuitori.

Citește și: Situatie dramatica pentru bucuresteni din cauza poluarii. Autoritatile nu fac nimic pentru un oras sufocat de trafic, praf de pe santiere si deseuri

Medic pneumolog: „Pe cât de benefice sunt tehnologiile moderne, pe atât de nocive sunt pentru sănătate”

„Pe cât de benefice sunt în momentul de față tehnologiile moderne, pe atât de mult, din cauza lor, rezultă, din păcate, numeroase pulberi fine care, așa cum arată statisticile Organizației Mondiale a Sănătății, afectează diverse organe și în special plămânul, pentru că aerul acela este cel pe care îl respirăm”, a explicat, pentru HotNews.ro, Georgeta Gilda Popescu, medic pneumolog la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București.

Medicul Gilda Popescu / Foto: Agerpres

Doctorul Gilda Popescu mai spune că „din păcate, Bucureștiul este una dintre capitalele cele mai afectate de poluare. Ne situăm pe locul 4 în Europa, după Istanbul, Varșovia și Budapesta, iar la nivel global, regiuni mult mai afectate de poluare sunt Asia și Africa”.

Medicul atrage atenția că cea mai mare parte a pacienților cu boli pulmonare și respiratorii ajung la medic foarte târziu: „Nu sunt manifestări care să provoace o simptomatologie acută. De obicei, omul numai atunci când intră într-o suferință acută – când îl doare sau nu mai poate respira – atunci cataloghează ca nociv. Altfel, la astfel de afecțiuni nu prea dăm importanță. Rezultatul este dezastruos, în schimb, pentru organism: plămânul se fibrozează, intrăm în insuficiență respiratorie.”

Potrivit medicului Gilda Popescu, „particulele de praf se împart în mai multe categorii: cu cât ele sunt mai mici și cu cât contactul este mai îndelungat, cu atât ele devin mai nocive pentru organism. De dimensiunea particulelor depinde modul în care, la nivelul organismului, și în special la plămân, se dezvoltă diverse afecțiuni. Particulele al căror diamentru este sub 2,5 microni sunt particule care depășesc filtrul nazal și ajung în zonele profunde ale plămânului, unde pot dezvolta diverse afecțiuni. Cele mai cunoscute afecțiuni cauzate de pulberi sunt pneumoconiozele, acele afecțiuni care sunt rezultatul inhalării acelor pulberi nocive.”

Ea adaugă că „Pulberile nocive sunt rezultatul tehnologiilor industriale, cele mai cunoscute și mai dăunătoare fiind pulberile de azbest, iar cele care pot produce una dintre afecțiunile a căror incidență a crescut foarte mult este cancerul pulmonar. Azbestul joacă un rol important în producerea acestei maladii, care, din păcate, ocupă un loc din ce în ce mai sus situat în cadrul patologiei canceroase oncologice. În general, pulberile afectează plămânii și sistemul respirator și, din păcate, multe dintre ele nu afectează doar aparatul respirator, ci, prin intermediul circulației, ajung să se localizeze și să afecteze și alte zone ale organismului.”

Ce se poate face pentru a evita inhalarea acestor pulberi? „Pentru a evita dezvoltarea unor afecțiuni cauzate de pulberile inhalate, trebuie să limităm, de fapt, expunerea la aceste pulberi. Ce putem face noi? Utilizarea unui aparat respirator sau a unei măști respiratorii, eliminarea pulberilor prin utilizarea filtrelor, dar și să facem mai des controale medicale care pot depista existența acestor afecțiuni într-o fază incipientă. Este recomandat, de asemenea, să părăsim de urgență o zonă contaminată în cazul în care apar simptome, pentru a nu veni în contact cu astfel de substanțe”, explică medicul Gilda Popescu.