Ce inseamna o uniune fiscala pentru zona euro

Aura Socol

Contributors.ro

Euro nu mai poate exista mult in forma actuala. In acest moment, proiectul european are de ales practic intre a se reintegra (la un nivel mult mai profund) sau (inevitabil) a se dezintegra. Semnele de dezintegrare sunt multe si vizibile cu ochiul liber. Din ce in ce mai putini investitori straini detin obligatiuni spaniole sau italiene, acestea fiind achizitionate in masa de investitorii autohtoni, deficitele bugetare ale tarilor „pilon” din zona euro sunt excesive, Spania se imprumuta la dobanzi apropiate pragului psihologic de 7%, prag la care Grecia, Portugalia si Irlanda au cerut finantare externa, etc. Problema Spaniei este mai grava decat ne place sa credem, iar implicatiile caderii unei tari cu dimensiunea Spaniei sunt covarsitoare. De fapt, pot fi fatale zonei euro.

Ne intrebam in continuare cat timp vom mai putea cumpara timp. Caci despre asta este vorba, in fond. Atata vreme cat liderii europeni vor amana deciziile serioase, punand mai degraba interesul national mai presus de cel european, nu fac altceva decat sa cumpere ceva timp. Pana cand? Pai fie pana cand unii se vor satura de austeritate si bula va exploda, fie pana cand altii se vor satura sa cumpere obligatiunile statelor aflate aproape de insolventa, fie pana cand increderea va scadea atat de mult incat nimeni nu-si va mai dori sa aiba depozite in euro, sa detina obligatiuni europene sau sa aiba de a face in vreun fel cu spatiul european. Totul se reduce la cine se satura mai repede si cedeaza.

Asta e contextul in care Germania se pare ca sparge prima gheata. Propune pasi marunti spre ceea ce multi economisti au considerat ca e inevitabil pentru ca zona euro sa nu explodeze: o uniune fiscala. De curand Angela Merkel a facut referire chiar la o uniune politica. Mai exact, ceea ce economistii seriosi au spus de multa vreme: desi nu e simplu de realizat, zona euro trebuie sa ia masuri structurale, de tip uniunea fiscala si, in cele din urma, uniune politica. Sau, asa cum renumitul economist Edward Prescott spunea cu ocazia intalnirii laureatilor de premiu Nobel „problema datoriilor din zona euro nu trebuie acoperita cu un plasture”. Adica, evident ca trebuie gasite solutii rapide, care sa rezolve problema pe termen scurt si foarte scurt, de tip „plasture”. Cu toate astea, pentru ca intreaga constructie sa reziste in timp, e nevoie de mult mai mult.

Cum functioneaza mecanismul. Zona euro nu este si nu a fost de la inceput ceea ce literatura de specialitate numeste o zona monetara optima. Adica, o zona unde detinerea unei singure monede aduce beneficii nete tuturor. Zona ar fi fost optima daca ar fi detinut in intregime niste proprietati necesare statelor odata cu pierderea independentei politicii monetare. Asta a fost unul dintre motivele (dincolo de ideea de suveranitate nationala) pentru care zona euro a fost construita ab initio pe principiul politica monetara comuna + politici fiscale nationale. Astfel, in lipsa proprietatilor de care vorbeam mai sus, politica fiscala ramane la dispozitia autoritatilor nationale cu scopul principal de a stabiliza economiile nationale atunci cand ar fi fost nevoie.

Cand putea fi nevoie? Atunci cand zona euro s-ar fi confruntat cu probleme, de tipul recesiunii prezente. O politica monetara unica nu ar fi putut raspunde nevoilor fiecarei economii, sarcina asta revenind politicii fiscale. Caci un soc simetric (cum este criza care initial a afectat pe toata lumea) poate deveni asimetric (cum s-a intamplat, unele tari si-au revenit, altele nu). Intr-un astfel de context, politica fiscala nationala ar fi trebui sa ajute economiile in cauza sa-si revina. Numai bine ca politicile fiscale nationale numai rol de stabilizare nu au jucat. Plecand de la deficite bugetare mari acumulate in expansiune, singura optiune a fost sa se reduca deficitele cand acestea ar fi trebuit sa creasca si sa ajute economia, sau sa se indatoreze dincolo de propria capacitate de rambursare. Daca la toate astea adaugam si lipsa reformelor structurale din economiile in cauza, se intelege lesne cum s-a ajuns unde suntem acum. Criza actuala a scos astfel in evidenta un “defect de gestiune” in interiorul zonei euro, iar acest lucru a fost cauzat de absenta unei politici bugetare comune. De aici nevoia stringenta de reformare profunda, structurala a zonei euro. S-a demonstrat clar ca multe dintre politicile fiscale nationale au fost gresit fundamentate si implementate. Mai mult chiar, au accentuat volatilitatea macroeconomică.

Cum poate fi uniunea fiscala o solutie pentru zona euro. Principalul avantaj al unei uniuni fiscale consta in faptul ca ar elimina problema deficitelor bugetare nationale ce apar in anumite tari cu probleme, plus toate externalitatile negative ce decurg de aici. Uniunea fiscala– sau un oarecare grad de uniune fiscala – ar putea fi benefica zonei euro pentru ca ar permite transferuri automate spre tarile care se confrunta cu socuri asimetrice, sau socuri simetrice care pot deveni asimetrice (de tipul celor prezentate mai sus). Tari care nu-si pot gestiona eficient propria economie in lipsa instrumentului curs de schimb. Un buget centralizat poate functiona astfel ca un amortizor al potentialelor socuri.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Ce inseamna o uniune fiscala pentru zona euro

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”