Ce pierderi estimează autoritățile că ar suferi România dacă am avea un cutremur puternic în Vrancea

Autoritățile au realizat un scenariu de risc în privința unui cutremur puternic în zona Vrancei, care are o perioadă medie de recurență de 1.000 de ani. S-a luat în considerare că declașarea și producerea cutremurului ar avea loc noaptea, iar 95% din populație s-ar afla în clădiri rezidențiale.

Costul s-ar ridica la aproape 10 miliarde euro (9,97 miliarde, mai exact). Valoarea costurilor de intervenție ar fi de 2,69 miliarde euro, iar cea a pierderilor materiale de 6,11 miliarde euro.

Conform tabelului de mai sus, „valoarea pierderilor umane” ar ajunge la circa 1,88 miliarde de euro, dar nu este clar cum a fost calculată valoarea financiară a pierderilor umane.

„În cazul producerii unui cutremur major în 2022 impactul asupra PIB-ului și variabilelor fiscale este semnificativ. În anul impactului creșterea PIB-ului este estimată a se reduce cu aproximativ 0,7 puncte procentuale urmând ca în următorii ani să revină la traiectoria inițială de creștere ca urmare a refacerii capitalului afectat de cutremur”, se arată în strategia fiscal-bugetară.

În ceea ce privește deficitul bugetar, scenariul simulat indică o creștere anuală a acestuia cu aproximativ 1.4 puncte procentuale în perioada 2022-2024.

„Deteriorarea deficitului bugetar provine din creșterea cheltuielilor bugetare necesare pentru acoperirea daunelor și a costuilor de intervenție dar și ca urmare a reducerii veniturilor bugetare. În consecință, datoria publică este prevăzută a se majora până la 57% din PIB în 2024″, arată autoritățile.

• Reamintim ipoteza conform căreia se acoperă din fonduri publice, în intervalul 2022-2025, doar 50% din daunele produse. Acoperirea unui procent mai mare din pagube sau programarea cheltuielilor într-un interval mai scurt de timp va crește impactul asupra variabilelor fiscale.

„Cutremurul în sine ca şi celelalte dezastre geologice severe asociate, cum ar fi alunecările de teren, căderile de stânci sau ruperea de baraje, pot provoca în mod direct mari pierderi de vieţi omeneşti, distrugerea infrastructurii (şosele, căi ferate, tunele de cale ferată, poduri, conducte de apă, petrol, gaze şi comunicaţii, etc.), a clădirilor şi a vehiculelor, ca şi incendii sau explozii”, se arată în Strategia fiscal-bugetară.

Cutremurul poate afecta sau chiar distruge obiective industriale şi/sau centre de afaceri.

Conform sursei citate, costurile directe includ pierderea de capital fizic şi uman, costurile de asistenţă, precum şi cele cu operaţiunile de curăţare, reabilitare, reconstrucţie, de înlocuire, reconstruire, reparare sau întreţinere.

Costurile indirecte sunt datorate impacturilor secundare, cum ar fi pierderea producţiei şi a investiţiilor. Dezechilibrele macroeconomice cauzate de dezastre conduc adesea la datorii şi/sau sărăcie.

Costurile indirecte includ toate celelalte costuri suportate în mod indirect, ca urmare a dezastrului.

Acestea include, conform documentului:

• reducerea valorii imobiliare în zonele ameninţate de dezastre;

• pierderea veniturilor fiscale corespunzătoare proprietăţilor devalorizate ca urmare a dezastrului;

• pierderea productivităţii industriale, agricole şi forestiere, precum şi a veniturilor turistice ca urmare a deteriorării terenurilor sau a instalaţiilor sau întreruperii sistemelor de transport;

• pierderea productivităţii umane sau cea a animalelor domestice din cauza decesului, leziunilor sau traumei psihologice;

• costurile măsurilor de atenuare a efectelor asociate potenţialului dezastru, cum ar fi alunecările de teren şi inundaţiile;

• consecinţele devierii cheltuielilor publice pentru acoperirea eforturilor de asistenţă, etc.