Skip to content

China forează la o adâncime de peste 3.400 de metri în Antarctica

China a forat cu succes la o adâncime de 3.413 metri în gheața din Antarctica folosind un sistem de apă fierbinte care permite accesul la lacurile subglaciare, într-o operațiune efectuată în cadrul celei de-a 42-a expediții științifice pe continent, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.

Ministerul pentru Resurse Naturale de la Beijing, cel care a făcut anunțul, a precizat că testul a fost finalizat duminică în zona unui lac subglaciar din apropierea stației Kunlun din Antarctica de Est. Ministerul a subliniat că acesta a fost primul foraj adânc de acest tip efectuat de China pe continentul înghețat.

Tehnica utilizată, cunoscută sub numele de foraj cu apă fierbinte, folosește jeturi de apă de înaltă presiune și la o temperatură capabilă să topească gheața, permițând deschiderea unor canale de acces fără introducerea de substanțe externe și reducând riscul de contaminare a ecosistemelor care au rămas izolate timp de milioane de ani.

Acest tip de foraj este esențial pentru studierea evoluției climei terestre, analizarea „registrelor” climatice străvechi și explorarea potențialelor forme de viață în medii extreme sub gheață, precum și facilitarea colectării de probe de apă și sedimente în condiții controlate.

Echipa a reușit să pătrundă printr-un strat de gheață gros de peste trei kilometri și să creeze un canal stabil pentru viitoare observații.

China revendică un record mondial de forare în Antarctica

Campania face parte din cea de-a 42-a Expediție chineză în Antarctica, lansată în noiembrie 2025 și care se așteaptă să dureze câteva luni, în cadrul căreia țara urmărește să își extindă capacitățile de cercetare polară și să facă progrese în domeniul studiilor privind schimbările climatice și ecosistemele continentului.

Potrivit Xinhua, agenția de presă a statului chinez, adâncimea atinsă de noua expediție depășește recordul internațional anterior pentru forajul cu apă fierbinte, care se situa la aproximativ 2.540 de metri și a fost realizat între 2004 și 2011 de proiectul internațional IceCube la Polul Sud.

Totuși, această metodă, mai rapidă și mai curată decât forajul mecanic tradițional, devine mai dificil de controlat pe măsură ce adâncimea crește.