Chiriaș sau proprietar? Ce spune un bancher: Pentru un orizont de timp de 1-5 ani chiria ar putea fi o opțiune mai bună
O discuție mereu actuală este cea legată de alegerea dintre a fi chiriaș și a fi proprietar. Deși la prima vedere această alegere ar putea părea una care se reduce la cifre, ea are însă un caracter puternic subiectiv dat de preferințe individuale, de stilul și planurile de viață ale fiecăruia, arată o analiză a ING Bank, asumată de economistul șef al instituției, Valentin Tătaru.
Calitatea de chiriaș vine cu mai multă flexibilitate și costuri inițiale mult mai mici, dar plata chiriei nu duce la acumulare de capital
În general, explică economistul, se consideră că rata unui credit ipotecar este ușor superioară chiriei lunare, deși în practică putem întâlni și situații diferite. Opțiunea de a cumpăra o casă are avantajul evident de a putea fi asimilată unei investiții recurente pe termen lung, fiecare rată plătită contribuind la acumularea unui capital propriu. Pe lângă acumularea de capital dată de plata ratelor, proprietarii mai beneficiază și de creșterea prețului respectivei proprietăți, deși acest lucru este desigur negarantat.
Calitatea de chiriaș vine desigur cu mai multă flexibilitate și costuri inițiale mult mai mici, dar plata chiriei nu duce la acumulare de capital, mai adaugă Tătaru.
„Deci care opțiune este mai bună? Pentru un orizont de timp scurt (să zicem 1-5 ani) chiria ar putea fi o opțiune mai bună. Cumpărarea unei case devine o opțiune mai avantajoasă atunci când luăm în considerare un orizont mai mare de timp (10 ani și peste)”, conchide economistul-șef al ING Bank.
Economia României s-ar putea dubla în următorii 10 ani, iar PIB-ul nominal va depăși 700 mld. euro, ceea ce ne-ar pune în competiție strânsă cu Austria
Analiza făcută de acesta a fost ocazionată de împlinirea a 30 de ani de prezență a băncii olandeze în România. Raportul face estimări cu privire la următorii 30 de ani, arătând că, la o creștere reală a PIB de 3.0%-3.5% și o inflație medie asemănătoare, economia României s-ar putea dubla în următorii 10 ani, respectiv PIB-ul nominal să depășească 700 de miliarde de euro în 2034.
„Un PIB de 700 de miliarde de euro în 2034 ne-ar pune probabil în competiție strânsă cu -cel mai probabil- Austria pentru intrarea în topul primelor zece economii din Uniunea Europeană. Considerăm că este un scenariu plauzibil care se poate materializa cu un ritm normal de creștere, fără supraîncălzirea economiei”, spune Valentin Tătaru.
Dar, mai precizează acesta, viitorul României la orizontul lui 2034 va fi puternic influențat de felul în care vor fi absorbite și utilizate fondurile europene în următorii 3-4 ani.
La nivel sectorial, economistul șef din ING spune că sectoarele care până de curând au beneficiat de o creștere rapidă, precum IT, construcții sau automotive, se vor maturiza și vor ocupa în mod natural un rol central în economie, alături de sectoare emergente precum cel al energiei regenerabile. Legat de aceasta din urmă, o proiecție rezonabilă pentru anul 2034 este ca aproximativ jumătate din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile.
Cu o populație ce ar putea ajunge la 18 milioane în 2034 și o vârstă mediană de peste 45 de ani, perspectivele pieței muncii par totuși incerte
Integrarea României în lanțurile globale de producție ar putea chiar să se aprofundeze, se mai arată în analiza citată, iar deficitul comercial și cel de cont curent se vor stabiliza în jur de 5.0% din PIB.
România ar putea fi una din destinațiile preferate pentru companiile din Vest care doresc să își relocheze producția mai aproape de piețele mamă, dar determinante vor fi disponibilitatea și costul forței de muncă. „Cu o populație ce ar putea ajunge la 18 milioane în 2034 și o vârstă mediană de peste 45 de ani, perspectivele pieței muncii par totuși incerte”, consideră Tătaru.
România este una dintre țările cu cea mai rapidă îmbătrânire a populației din Europa. Până în 2050 aproape unul din trei români va fi peste 65 de ani ceea ce va pune o presiune enormă pe sistemul de pensii și pe cel de sănătate.
Cea mai importantă schimbare pe care am putea să o avem în următorii 10 ani este legată de aderarea României la zona euro. Deși în acest moment România nu îndeplinește niciun criteriu de convergență, considerăm că un eventual succes al viitorului angajament de scădere a deficitului bugetar sub 3.0% din PIB undeva la orizontul lui 2032 ar putea ajuta decisiv la îndeplinirea altor criterii, respectiv cele legate de dobânzi, curs de schimb și datorie publică.
„Oricare ar fi deznodământul, considerăm că stabilirea clară a unui obiectiv major de țară precum adoptarea euro are potențialul de a mobiliza resurse noi pentru dezvoltare și de a oferi o ancoră de stabilitate și predictibilitate într-un mediu economic marcat de incertitudini”, conchide autorul analizei.