Conduceți mai încet, munciți de acasă și renunțați la cravată: Măsurile luate în jurul lumii din cauza crizei petrolului

Stocurile în scădere de combustibil și prețurile în creștere determină țările din întreaga lume să ardă cărbune, să raționalizeze combustibilul, să scurteze săptămânile de muncă și să le spună cetățenilor să rămână acasă, relatează The Guardian.

Rezervele de combustibili fosili s-au redus după declanșarea războiului împotriva Iranului, care a închis Strâmtoarea Ormuz, ruta de transport maritim crucială pentru petrol și gaze transportate pe mare.

Deficitul a dus la măsuri de urgență, pe măsura ce guvernele au încercat să oprească creșterea costurilor care au aruncat economiile în haos.

Agenția Internațională pentru Energie (AIE), ale cărei state membre au încercat să calmeze piețele prin eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice luna trecută, a cerut măsuri precum reducerea numărului curselor aeriene și a vitezei cu care circulă șoferii.

Măsurile au variat însă de la țară la țară și de la continent la continent, în funcție de gradul de dependență de livrările ce în mod normal tranzitează Strâmtoarea Ormuz.

Țări din UE au scăzut accizele la carburanți și au impus limite asupra prețurilor

UE a cerut o tranziție mai rapidă către o economie curată, alimentată în principal de surse regenerabile interne, deși unele state membre încetinesc procesul. Săptămâna trecută, Italia și-a amânat planul de eliminare a cărbunelui cu mai bine de un deceniu, în timp ce cancelarul german Friedrich Merz, a propus menținerea centralelor pe cărbune mai mult timp și a cerut accelerarea construcției centralelor pe gaze.

Mai multe guverne din UE au anunțat subvenții și reduceri de accize pentru a proteja consumatorii de creșterile de prețuri.

Germania, cea mai mare economie din Europa, a introdus miercuri o interdicție pentru benzinării, cărora le permite acum să mărească prețurile doar o dată pe zi.

Explicând măsura adoptată de parlament pe 26 martie, dar care a intrat în vigoare abia ieri, guvernul german a declarat că aceasta are scopul de a elimina „efectul de rachetă și pană”.

Guvernul lui Merz a folosit termenul pentru a denunța situațiile în care „prețurile combustibililor au crescut adesea foarte rapid în trecut atunci când prețurile țițeiului urcau, dar scădeau lent atunci când prețurile coborau”.

Tot miercuri, Comisia Europeană a promis să impună taxe mai mici pentru electricitate decât pentru combustibili fosili, ceea ce ar reduce dependența de importuri și ar accelera tranziția de la mașinile pe benzină și centralele pe gaz.

Dan Jørgensen, comisarul UE pentru energie, a îndemnat marți statele membre să economisească energie conform recomandărilor AIE. Majoritatea țărilor europene au fost reticente să impună măsuri dure de reducere a cererii, dar Slovenia a început raționalizarea combustibilului la pompă, iar Lituania a redus la jumătate prețurile biletelor de tren interne pentru următoarele două luni.

Statele Unite mizează pe creșterea producției interne de petrol și gaze

SUA, care au declanșat războiul bombardând Iranul alături de Israel la sfârșitul lunii februarie, au amenințat cu noi lovituri asupra infrastructurii petroliere iraniene, ceea ce ar putea prelungi războiul și crește în continuare prețurile la combustibil.

Președintele Donald Trump a criticat dur aliații care nu s-au alăturat campaniei – inclusiv Marea Britanie și Franța – spunându-le marți să cumpere mai întâi de la SUA și apoi „să-și ia singuri petrolul” din Golf.

Guvernul federal nu a luat măsuri pentru a crește subvențiile sau a sprijini gospodăriile care se confruntă cu dificultăți la plata facturilor, dar a continuat așa zisa politică „drill, baby, drill” de extindere a producției de combustibili fosili, blocând în același timp proiectele de energie regenerabilă.

Săptămâna trecută, administrația Trump a anunțat că va plăti companiei franceze TotalEnergies un miliard de dolari din bani publici pentru a bloca planurile de construire a parcurilor eoliene de pe Coasta de Est a SUA și, în schimb, a direcționa investițiile către petrol și gaze.

Ce se întâmplă în Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă și Canada

Marea Britanie a încurajat oamenii să rămână calmi pe măsură ce prețurile la carburanți cresc, limitând acțiunile de sprijin financiar pentru cei care folosesc combustibil lichid pentru încălzirea locuințelor.

Ministra de finanțe Rachel Reeves ia în considerare planuri de a aloca fonduri suplimentare administrate de consilii locale pentru a ajuta persoanele vulnerabile în perioadele de criză financiară, dar a exclus sprijinul universal oferit în timpul ultimei crize energetice.

AIE a avertizat guvernele să nu acorde subvenții generale ca răspuns la criză și le-a recomandat să direcționeze sprijinul către cei care au cea mai mare nevoie. Noua Zeelandă a anunțat plăți săptămânale pentru aproape 150.000 de familii din clasa mijlocie afectată cel mai puternic, ca parte a unui pachet de ajutor pentru combustibil.

Australia a redus cu 50% accizele la combustibili pentru trei luni și a lansat un plan național de securitate energetică. La nivelul actual de pericol, se recomandă șoferilor să „cumpere doar combustibilul de care au nevoie”.

Guvernul laburist condus de Anthony Albanese spune că alegerile voluntare vor ajuta la evitarea impactului prețurilor mai mari. Canada, între timp, s-a abținut de la intervenții pentru a compensa creșterea prețurilor în condițiile în care este la rândul său un producător important de energie.

Criza din Orientul Mijlociu a lovit cel mai tare țări din Asia

Cărbunele revine în Asia, regiune puternic afectată de criza energetică. India a ordonat centralelor pe cărbune să funcționeze la capacitate maximă și să evite opririle planificate, în timp ce Japonia permite centralelor pe cărbune mai puțin eficiente să reintre pe piața energiei electrice.

Coreea de Sud a ridicat limitele pentru electricitatea produsă din cărbune și a anunțat amânarea eliminării planificate. Bangladesh, Thailanda și Filipine cresc și ele producția de energie din cel mai poluant combustibil fosil.

China, a doua economie a lumii, este mai puțin expusă crizei decât vecinii săi. În ultimii ani, a crescut considerabil producția de energie – din surse fosile, nucleare și regenerabile – și și-a construit o vastă rezervă strategică de petrol. Rafinăriile de stat au evitat importurile de țiței iranian de teamă să nu fie tăiate de pe piețele internaționale, dar rafinăriile independente au continuat să-l proceseze pentru consum intern.

Țările din Asia de Sud și Sud-Est au luat cele mai ample măsuri pentru reducerea cererii de energie.

Sri Lanka a introdus raționalizarea combustibilului și săptămâna de lucru de patru zile. Vietnam a îndemnat angajatorii să permită lucrul de acasă. Prezentatorii de știri din Thailanda și-au dat jos sacourile în direct pentru a întări mesajul guvernului, care le-a cerut oamenilor să folosească mai puțin aer condiționat și oficialilor să poarte cămăși cu mâneci scurte, fără cravată.

Guvernul thailandez a dispus de asemenea setarea aparatelor de aer condiționat din birourile guvernamentale pe 26–27°C și s-a alăturat altor țări din regiune în apelurile de a conduce mai puțin, a folosi mai mult transportul public și a promova ridesharing-ul.

Măsuri de urgență și în Africa

Majoritatea țărilor africane sunt importatoare nete de produse petroliere rafinate, iar ponderea ridicată a fermierilor le face deosebit de vulnerabile la creșterea prețurilor la îngrășăminte, afectate de costurile energetice crescute și de deficitul de exporturi din Golf.

Câteva țări au introdus măsuri de urgență pentru a face față șocului. Marți, Africa de Sud a redus taxa pe combustibil pentru o lună. Tanzania a cerut ministerului energiei luna trecută să întărească rezervele strategice de combustibil și a stabilit de atunci un plafon pentru prețul benzinei în Dar es Salaam.

Etiopia a introdus o subvenție specială pentru combustibil, iar Zimbabwe plănuiește să crească amestecul de combustibil cu etanol. Sudanul de Sud a început raționalizarea energiei electrice în capitala Juba, în timp ce Mauritius a limitat energia electrică din rețea pentru uzuri neesențiale.

Închiderea Strâmtorii Ormuz se face resimțită până în America de Sud

În întreaga Americă de Sud, cu o lungă tradiție de combustibil subvenționat de stat, guvernele de dreapta au rezistat în mare parte apelurilor de a limita creșterea prețurilor.

José Antonio Kast, noul președinte al Chile, a majorat prețurile la combustibil la câteva săptămâni după preluarea funcției pentru a le alinia cu prețurile globale. Guvernul a anunțat măsuri pentru a reduce impactul, cum ar fi înghețarea tarifelor transportului public pentru restul anului.

Miercuri, guvernul Argentinei a amânat o majorare planificată a taxelor pe combustibili lichizi și dioxid de carbon. Decizia a venit la câteva zile după ce administrația lui Javier Milei, președinte care neagă schimbările climatice, a declarat că va permite firmelor locale să amestece voluntar până la 15% etanol în benzină.

Brazilia, între timp, este parțial protejată de șocurile de preț datorită unei flote auto mari care poate funcționa cu orice combinație de etanol și benzină. Șoferii pot alimenta cu etanol din trestie de zahăr cultivată local în loc să depindă de combustibil fosil importat.