Consecințele unei piețe disfuncționale: Prețul gazului de pe bursa românească este mai mare decât cel de pe bursa olandeză

Prețul gazelor naturale din România s-a aliniat la nivelul celor din Europa, însă reacționează total diferit când este cazul de scăderi. Piața românească reacționează mai lent la unele creșteri care s-au produs la nivel european, dar reacționează și mai lent la corecții de preț. După ce au crescut, nu au mai scăzut în România la fel de mult ca în Europa. Din cauza nefuncționării pieței de gaze din România, Prețul Mediu Ponderat de pe bursa BRM-PMP a ajuns să fie mai ridicat decât prețul SPOT de pe bursa din Olanda – TTF, cea mai reprezentativă bursă de gaze pentru Europa, se arată într-o analiză a Asociației Energia Inteligentă.

HotNews.ro constată că acum pe mica bursa din București, puținele cotații sunt undeva la 60-64 euro/mWh, iar la hub-ul de gaze de la Amsterdam la 30-34 euro/MWh.
Trebuie precizat, totuși, că pentru România există extrem de puține cotații și doar pentru trimestrul I 2024, în condițiile în care piața nu este liberă, prețul fiind plafonat începând de la producători, care sunt obligați să vândă la preț de 150 de lei/MWh. Acesta este prețul de achiziție, la care se adaugă tarifele de transport, de distribuție și marja furnizorilor.

Statul nu ar trebui să achite nicio sumă pentru compensarea facturilor la gazele naturale

Prețul mediu ponderat a fost calculat ca o medie ponderată între cantitățile și prețurile gazelor naturale livrate în luna de referință, spune Asociația Energia Inteligentă. Acest calcul se bazează pe contractele încheiate pe termen mediu și lung, precum și pe cantitățile livrate prin tranzacțiile derulate pe piața intraday și cea pentru ziua următoare.

Prețul efectiv plătit de populație nu a fost atât de mare deoarece se aplică schema de plafonare și achitarea de către stat a diferenței între prețul pieței și prețul de facturare.

Asociația Energia Inteligentă consideră că pe actualele cotații, facturile din iarna 2024/2025 nu ar trebui să crească. Astfel, în anul 2024 statul nu ar avea de achitat nicio sumă pentru compensarea facturilor la gazele naturale.

Fără o strategie post-plafonare, prețurile la consumatorii finali s-ar putea dubla

În contracte, prețurile se află la un nivel de cca 0,55 lei/kWh, preț care cel mai probabil va rămâne valabil cel puțin până în vara anului 2025, arată Asociația Energia Inteligentă. Însă la consumatorul final, prețul este plafonat de 0,31 lei/kWh, iar ce depășește suportă statul.

În lipsa unei Strategii Post Plafonare a Prețului, consumatorii finali vor fi obligați să achite începând cu data de 1 aprilie 2025, dată la care încetează schema de plafonare/compensare, un preț dublu față de prețul actual, mai spune Asociația Energia Inteligentă.

Cea mai costisitoare schemă de plafonare a prețurilor la energie din UE

HotNews.ro a analizat măsurile de sprijin acordate de către toate țările UE în vederea reducerii prețurilor la energie și a constatat că România pare a avea cea mai costisitoare schemă de subvenționare și cea mai întinsă ca perioadă de aplicare. Aceasta în condițiile în care criza energetică a trecut, iar piețele s-au calmat.

Potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), sumele transmise de furnizori către decontare se ridică, până acum, la 23,3 miliarde de lei.

În România, subvențiile au fost acordate furnizorilor de energie și nu direct consumatorilor, ca în alte state.

Datele analizate de HotNews.ro sunt cele primite de către Eurostat din partea statelor membre, la nivelul lunii octombrie 2023.

Prețul energiei electrice și a gazelor naturale din contractele încheiate între furnizori și consumatorii români, indiferent că sunt casnici sau industriali, a fost printre cele mai mari din UE, în primul semestru din 2023, arată datele oficiale Eurostat.

Mai citește și: