Consumul sau productia? That is the (economic) question

În economie, din fericire, dilemele de tip hamletian sunt fie incompatibile, în raport cu logica economică, fie complet neproductive, în afara acesteia. În materie de politici economice, în rarele situații în care acestea nu sunt și redistributive, apele se despart în funcție de modul în care guvernul caută să susțină relansarea economică: prin stimularea consumului, pe de o parte, respectiv prin stimularea producției, pe de altă parte.

Cu precădere în vremuri de criză și recesiune, viziunea economică adoptată este cea care face diferența, prin stabilirea de priorități clare și asumarea consecventă a acestora.

Aflată în simbioză cu activismul guvernamental, este binecunoscută viziunea keynesistă de stimulare a economiei prin creșterea cheltuielilor publice. A devenit aproape proverbial: statul trebuie să cheltuie mai mult, astfel încât economia să fie pusă (din nou) în mișcare. Iar când, din varii motive, statul nu poate să cheltuie mai mult, atunci măcar să susțină consumul populației, căci creșterea cererii (agregate) va trage după sine producția și creșterea economică.

Economia cererii este eticheta literar-științifică a proeminenței cererii, a cheltuielilor, asupra mersului economiei. Judecățile economice se învârt în jurul cererii (mai mult sau mai puțin agregate), iar politicile economice sunt selectate în funcție de forța cu care pot apasa pedala cheltuielilor. Într-un asemenea registru, economia cererii aproape că devine șapoul consacrat la adăpostul căruia umblă, deghizat științific, keynesismul modern.

Economiștii invocă astăzi, din plin, confortul deductiv furnizat de logica simpl(ist)ă a economiei cererii: populația trebuie să consume mai mult pentru ca producătorii să decidă, la rândul lor, să producă mai mult, să investească și să creeze locuri de muncă. Astfel, nivelul consumului devine indicator de performanță al stării economiei. De aici și diverse neliniști recesioniste (chiar deflaționiste) atunci când consumul este considerat “insuficient”, ceea ce ar explica, pe mai departe, “insuficiența cererii agregate”, care ar încetini, la rândul ei, creșterea economică.

În România, 2013 nu a fost, cu siguranță, anul consumului. De exemplu, consumul individual efectiv a progresat lent, cu cca. 1,2%. În schimb, 2013 a consemnat o cifră spectaculoasă în contul creșterii economice, 3,5%, de peste două ori mai mare decât speranțele inițiale. De unde ar rezulta, în logica consumului, două concluzii, aparent distincte în planul analizei:

– în plan ex-ante, consumul “insuficient” nu trage în jos, neapărat, creșterea economică;

– în plan ex-post, creșterea economică încă nu s-a rostogolit consistent și în creșterea consumului.

Pe fondul acesta, merită invocate câteva cifre și evoluții, care ar aduce o anumită lumină și asupra unor măsuri intrate recent pe agenda politicilor economice.

În primul rând, în 2012 și 2013 au fost refăcute salariile a peste 1,187 milioane de bugetari. În anul 2012, salariile bugetarilor au fost majorate cu 8% în iunie, ceea ce a atras un plus de cheltuială salarială de 1,5 miliarde lei. În continuare, în 2013, anvelopa bugetară salarială pentru acoperirea celor două majorări salariale a fost de cca. 4,6 miliarde lei.

Apoi, o atenție aparte trebuie oferită politicii (i-aș putea spune anticiclice) de creștere continuă a salariului minim, care grevează deloc inofensiv asupra planurilor angajatorilor.

De exemplu, în 2012, creșterea economică a fost de 0,7%. Salariul de bază minim brut a fost majorat cu 4,5%, condiții în care, în sectorul concurențial, câștigul salarial mediu brut a crescut cu 3,4%. Spre deosebire, în 2013, majorarea salariului minim a fost de 10,1% față de cel din anul precedent iar creșterea economică a sărit neașteptat la 3,5%. În acest condiții, câștigul salarial mediu brut în sectorul concurențial a fost de doar 3,3%, care se traduce chiar în scăderea câștigului salarial real. Este limpede, deci, că mediul de afaceri resimte încă serioase dificultăți, inclusiv în privința remunerării muncii. Astfel se explică și plafonarea consumului.

De aceea, în absența consolidării creșterii economice, consumul va continua să evolueze pe trendul prudent din ultimii ani. De exemplu, câștigul salarial real în 2013 a fost sub 1%. Însă economisirea și-a luat, în continuare, partea leului: depozitele populației au crescut, în termeni reali, cu 3,3% în 2012 și cu 4,5% în 2013. Pe de o parte, acesta este semnul unui comportament orientat mai puternic către viitor. Însă, pe de altă parte, este vorba de încrederea încă fragilă într-o revenire economică sănătoasă, durabilă. Se așteaptă, deci, în termenii monetariștilor, creșterea venitului permanent.

S-ar putea spune, firește, că ar fi trebuit făcut “ceva”, mai mult, pentru consum. Însă, în logica economică post-criză, problema este mai degrabă că nu s-a făcut ceva semnificativ, prioritar, pentru producție, astfel încât mediul de afaceri să se detașeze mai rapid de povara crizei.

În condițiile actuale, nu consumul va fi motorul consolidării creșterii economice, ci investițiile mediului de afaceri, într-un cadru de politici stimulative pentru producție. Această abordare este, în esență, economia ofertei.

De aceea, este esențial ca pe agenda politicilor economice din 2014 să se regăsească și măsuri de relaxare fiscală pentru mediul de afaceri, cum ar fi neimpozitarea profitului reinvestit și reducerea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale.

Nu este suficientă înțelegerea idei că relansarea post-criză ar trebui să se bazeze pe impozite mai mici. Adesea, mai importantă este destinația relaxării fiscale, decât politica de relaxare fiscală în sine. De exemplu, înainte de a reduce impozitarea salariilor, în regim progresiv sau în cotă unică, se impune reducerea CAS, pentru a stimula investițiile, interne și străine, precum și crearea de noi locuri de muncă.

Fără capital și antreprenoriat, munca și salariile rămân simple deziderate politice.

Economia cererii trebuie să lase loc economiei ofertei, cu precădere în etapa post-criză dar și ca logică economică generală. Firește, consumul este important, însă, consumul este mai degrabă efectul și nu cauza unei realizări economice.

Citeste ntreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Consumul sau productia? That is the (economic) question

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”