Corespondență din Malaga, Spania. Cu cine votează la prezidențiale românii din Diaspora: „Niciun candidat nu a pus punctul pe i pe vreo temă importantă”

Pentru românii din diaspora votul la primul tur al prezidențialelor a început deja, pentru că au trei zile la dispoziție, până pe 24 noiembrie, să-și exercite acest drept. Corespondentul HotNews în Malaga a stat de vorbă cu mai mulți români din această regiune, unde sunt deschise 4 din cele 147 secții de votare din toată Spania, pentru a afla ce așteptări au de la candidații de la București și pentru ce anume votează.

• „Nu am cui să dau votul meu. Din ce am văzut la TV, e circ și toți lasă de dorit”, spune Violeta, ce locuiește în Spania din 2004. 

În Spania trăiesc aproape 630.000 de români, din care aproximativ 11.000 sunt în regiunea Malaga, potrivit celor mai recente informații ale autorităților iberice.

Departe de țară, la peste 3.500 de kilometri de locurile natale, românii din comunitatea din Málaga oscilează între a merge la vot, în ideea unei schimbări radicale, și a spune „pas”, profund nemulțumiți de oferta electorală. 

„Mai multe hiene ca niciodată!” Unii români nu votează, pentru că „n-au cu cine”

„Nu voi merge la vot pentru că oricine va fi ales va face exact ca ceilalți dinaintea lui: ce i se impune”, spune Gabi, un român stabilit în Spania din 2003. 

„Oferta prezidențială este mare și interesantă, adică sunt mai multe „hiene” ca niciodată. Asta înseamnă că România este încă o victimă comestibilă. Ascultându-i pe candidați, aș face ca la școala de șoferi. Primul lucru, o testare psihologică”, a mai zis Gabi.

Întrebat ce l-ar convinge să iasă totuși la vot, a răspuns că și-ar dori un președinte mai ferm, care să impună limite clare comunității europene. „Aș vota cu acel sau aceea care i-ar învăța pe români să fie uniți. Să aibă mai mult curaj în a le spune europenilor și „Nu, asta-i România!”. Mi-ar plăcea să văd că și realizează ce promit.”

Violeta, o femeie care locuiește în Spania din 2004 și are un magazin unde vinde inclusiv produse românești, spune că nu va merge la vot pentru că „toți sunt niște incompetenți”. „Nu am cui să dau votul meu. Din ce am văzut la TV, e circ și toți lasă de dorit”, a mai declarat ea.

La alegerile europarlamentare din iunie, doar 570 de români din provincia Málaga și-au exercitat dreptul la vot. Atunci, intenția românilor din zonă a fost clară: au votat mai degrabă împotriva sistemului, anti PSD și PNL, adică pentru AUR, Șoșoacă și USR.

Ce vor românii din diaspora: dublă cetățenie și mai puțin birocrație

Adrian, care trăiește în Málaga de peste 22 de ani, susține că va merge la vot doar ca să aleagă răul cel mai mic. „Este o obligație civică. De data aceasta, voi vota ceva în premieră”, a anunțat el.

Așteaptă ca noul președinte „să vină cu un suflu nou, să schimbe mentalități și să influențeze în bine echipele care vor forma guvernarea”. 

Ca român stabilit de multă vreme în Spania, își dorește concret reducerea birocrației. „Să obții anumite acte de la consulat ar trebui să fie mult mai ușor. Acum e extrem de complicat. Mergi de șapte ori la consulatul din Sevilla, adică 400 de kilometri dus-întors, doar ca să faci niște acte. Am pățit asta acum zece ani și cei de acolo trăgeau de mine să le dau o șpagă”, a explicat bărbatul.

Georgiana, care s-a mutat în Andaluzia în urmă cu doi ani și jumătate, speră ca următorul președinte să insiste pentru rezolvarea dublei cetățenii pentru românii din Spania. „M-ar interesa personal un președinte care să facă mai mult lobby pentru acordul care le permite românilor rezidenți în Spania să dețină dublă cetățenie. Adică s-o păstreze pe cea românească și după ce o obțin pe cea spaniolă”, a spus ea.

Momentan, românii care vor să obțină cetățenia spaniolă sunt nevoiți să renunțe la cea română. În iunie, după o întâlnire cu omologul Pedro Sánchez, premierul Marcel Ciolacu anunța că românii vor putea să primească cetățenia spaniolă, fără să renunțe la cea română, până la finalul anului 2024. Deocamdată, declarațiile lui Ciolacu au rămas numai la stadiul de promisiune.

„Siguranță pentru ziua de mâine!” Drum de o oră și jumătate, cu copiii, pentru „speranță”

Georgiana se duce să voteze chiar dacă asta „presupune o călătorie de aproape o oră și jumătate, dus-întors, până în orașul Málaga”. 

„Chiar dacă trebuie să-mi iau copiii după mine, nu-i nicio problemă, le ofer un exemplu foarte valoros pentru dezvoltarea lor ca cetățeni. Indiferent în care stat vor ajunge să voteze la maturitate. Am familie și prieteni în România, vreau să le fie bine, vreau să-i aud bine când vorbim la telefon și vreau să-i văd mai des în vizită la mine, pe Costa de Sol. 

Iar pentru asta au nevoie să se simtă mai în siguranță vizavi de ziua de mâine – fie că vorbim în termeni economici sau geopolitici, să aibă o calitate a vieții mai ridicată, să iasă din cursa stresului și a preocupării pentru supraviețuire (uneori emoțională), cum mi se pare că a ajuns viața în România”, a mai zis ea.

Va vota cu „speranță” și „cu cea mai bună credință”, deși nu este deloc impresionată de niciunul dintre candidați. „Cât de puțin conectată am fost cu această campanie electorală, și tot m-am trezit, iar, ca cetățeanul turmentat: ‘Eu cu cine votez?!’. Și nu că nu i-aș cunoaște după nume sau culoare politică, dar, pe bune, eu cu cine votez?!’”, a adăugat ea.

Cum se văd candidații la prezidențiale: „Salată cu de toate, care te lasă flămând!”

De altfel, mai toți românii cu care am vorbit sunt dezamăgiți de oferta electorală și repetă că vor alege, ca de obicei, răul cel mai mic. 

„Am ales prin eliminare. Iau în calcul un pic de pasiune pentru proiectele desfășurate până acum, dar voi vota mai mult pentru consecvența personală. Adică, în felul în care am votat la alte alegeri și ce mi-am dorit cu alte ocazii, mai ales când eram în țară”, spune Mihaela, stabilită de trei ani în regiunea Málaga.

Ea consideră că oferta electorală este „o salată cu de toate, care la final te lasă flămând”. Din punctul ei de vedere, candidații nu s-au remarcat cu nimic și nu au avut nici măcar curaj să suscite o temă cu adevărat problematică pentru români. „Nu au pus punctul pe i nici pe o temă economică, nici pe una socială, nici pe educație, pe nimic”, explică ea.

Și-ar dori un președinte care să facă măcar pentru românii din țară. „Să fie și el cetățean român, să nu trăiască cu capul în nori, să nu se înconjoare de sfătuitori hapsâni de putere. Să rămână conectat la problemele românilor, cele mai mari fiind sărăcia și sistemul de educație slab. Mi-ar plăcea un președinte cu convingeri asumate și cu energie pe tot parcursul mandatului”, a mai spus Mihaela.

Tema educației modeste din țară o preocupă și pe Anca, o româncă mutată în Spania acum trei ani, după mai bine de un deceniu petrecut în Marea Britanie. E o preocupare recurentă printre românii din sudul Spaniei, mai cu seamă în ideea unei posibile întoarceri acasă.

„Criteriile după care votez sunt proiectele pe educație, integrare socio-profesională pentru minorități, conservare ecosistem și protecție a pădurilor, precum și o legislație clară cu privire la limitele serviciilor de informații în administrația publică”, a zis Anca.

Ea își mai dorește, ca român plecat din țară, de la viitorul președinte „să lupte pentru a le oferi românilor din diaspora reprezentativitate și demersuri simplificate pentru echivalarea studiilor”. 

Gânduri de întoarcere în România. În ce condiții ar reveni acasă românii de aici

La fel ca Mihaela, care vrea un președinte mai bun pentru că „nu știi niciodată când te apucă dorul de casă și vrei să te întorci”, Radu, un român venit în sudul Spaniei în 2021, se gândește la conaționalii care și-ar dori să revină acasă.

„Aștept ca viitorul președinte să aibă o viziune clară pentru România și pentru românii din diaspora. Ar trebui să implementeze un program care să încurajeze milioanele de români plecați în străinătate să se întoarcă acasă. Să includă măsuri pentru a stimula investițiile locale și pentru a crea oportunități economice care să îi motiveze să-și construiască un viitor în România”, a explicat el.

Se duce la vot strict cu gândul la cei dragi de acasă. „E un gest important, modul meu de a arăta că îmi pasă de ce se întâmplă în țară”, a mai spus Radu.

Mihaela știe că votul ei este „o picătură în ocean”, dar va merge la urne, deși simte „lehamite de politica românească”. Va vota și în amintirea cozilor interminabile din diaspora, la alegerile prezidențiale din 2014. 

„Atunci eram în România și mi-a luat cinci minute să votez. În diaspora, după ce oamenii au stat ore întregi la cozi ca să voteze, li s-a închis ușa în nas. Nu mă aștept să fie cazul acum, dar cum am zis, pot arunca și eu o picătură în ocean”, a încheiat ea.

În 2019, conform BEC, în Spania au votat 89.085 de români în primul tur al alegerilor prezidențiale. În al doilea tur, s-au prezentat la urne 131.618 de români.