Costul “petrecerii” este mai mare în România decât în alte țări din regiune. Iată cu cât și de ce. Cum vede situația un oficial BNR

​Un prieten de-al nostru adoră să facă petreceri. Organizează una pe lună. De obicei le dă acasă. Vine lumea și consumă snack-uri, băuturi răcoritoare etc. Totul este bine și frumos. Din când în când vine și împrumută bani de la noi pentru a cumpăra produsele ce urmează a fi consumate. Îi spunem să ne dea înapoi cu o dobândă de 3% pe an. Lună de lună cere mai mult, iar noi ne gândim că în loc să investească banii într-un laptop nou pe care să își desfășoare munca, preferă să continue distracția. Așadar, pentru că își consumă banii cu această „activitate” i-am crescut dobânda. Prietenul acesta este statul român, iar în situația asta “noi” suntem investitorii.

Exemplul de mai sus este extrem de simplist (nu am intrat în detalii legate de gradul de finanțare, de rambursările datoriilor ce ajung la scadență, deficite etc. pentru că despre aceste lucruri am tot scris). Ceea ce e mai sus reprezintă doar ideea de înțelegere a principiului.

Iată un grafic care arată cum a crescut costul de finanțare al statului comparativ cu alte țări din regiune

Sursa: Consiliul fiscal

Acest grafic a fost prezentat într-o conferință de Daniel Dăianu, președintele Consiliului fiscal. Astfel, declara că nu trebuie să tot facem comparații cu cât a fost costul împrumutului săptămâna asta versus săptămâna trecută.

„Nu asta contează. Uitați și dvs. diferența dintre polonezi, unguri și cehi. Uitați diferența. Noi ne împrumutăm dublu în moneda locală pentru că aici se văd tensiunile de pe piața valutară și presiunile pe buget”, a spus el.

Cum interpretează un oficial BNR acest grafic

HotNews.ro a stat de vorbă cu Cristian Popa, membru în consiliul de administrație la BNR, care a arătat că acea creștere a costului de la finalul anului 2017 este rezultatul dezechilibrelor macroeconomice: deficit bugetar și deficit al contului curent.

„Cam atunci începeau să crească deficitele (în trimestrul 4 din 2017 n.r.). De asemenea, vorbim de faptul că la mijlocul perioadei (T1, T2 2019) avem celebra OUG 114 care a creat incertitudine. Am putea spune că i-a speriat pe investitori și că a făcut mediul mult mai puțin predictibil”, spune el.

Din punctul său de vedere, acea OUG a fost un factor foarte important pentru piețe.

„Taxa bancară a împins curba de randamente în sus, unele bănci ar fi putut sucumba taxei, România devenise foarte puțin predictibila, peste noapte, la propriu”, a explicat el.

• Cazul Bulgariei e diferit pentru că ei au Consiliu monetar. Ei au o politică monetară care e aproape aceeași cu cea Europeană, iar cursul lor fata de euro este fix. De aceea randamentele sunt foarte mici, pentru că și în Europa sunt mici, chiar negative.

„Cu Polonia și Cehia sunt comparațiile cele mai corecte, iar acolo vorbim de deficit bugetar mult mai mic, surplus în cazul Cehiei, între timp și Polonia a ajuns tot pe surplus. Este normal să se finanțeze la dobânzi mai mici, pentru că le scade îndatorarea și emit mai puține titluri, doar cât să refinanteze datoria publică actuală”, a mai arătat el.

Dacă vor crește pensiile cu 40%, costul statului va crește. Și noul Coronavirus poate juca un rol

Și Petrișor Peiu, analist economic, spune că statul se împrumută mai scump din cauza deficitelor care se cronicizează.

„Noi vedem că de la an la an crește deficitul comercial, iar deficitul bugetar a tot stat pe la 3%. Anul trecut a explodat, iar anul ăsta iarăși e prevăzut să fie peste 3% din PIB. Și la anu. Asta este clar o chestiune care descurajează pe cei care plasează banii în obligațiuni românești”, a declarat Peiu, pentru HotNews.ro.

A doua chestiune, spune el, ar fi structura cheltuielilor bugetare ale României, care este destul de diferită față de țările din regiune ca proporție a cheltuielilor așa-zis rigide: adică salarii, pensii, plata datoriei externe și, ceea ce numim noi, funcționarea statului – adică cheltuieli pe care oricum trebuie să le faci.

• Se întâmplă an de an. Adică crește proporția acestor cheltuieli an de an. Nici măcar nu s-a stabilizat.

„La noi, proporția acestor cheltuieli este extrem de ridicată, în sensul că rămân pentru investiții sume foarte mici. Adică noi avem sumele pentru investiții cam de două ori mai mici ca pondere în PIB decât au Ungaria, Polonia”, afirmă Peiu.

Potrivit acestuia, dacă vor crește pensiile cu 40%, va crește dobânda.

• Va crește și gradul de îndatorare. Trebuie să finanțezi de undeva asta.

„Mai este ceva care se întâmplă zilele astea. Lumea a început să fie foarte speriată de posibilitatea inducerii unei recesiuni de către Coronavirus. Toate tensiunile astea de care vorbim legate de sănătatea noastră bugetară și financiară vor fie exacerbate dacă apare o recesiune. Atunci cei care cumpără obligațiuni sunt cu atât mai prudenți când vine vorba de România”, explică analistul economic.

Iată un grafic care arată soldul bugetar al României comparativ cu al țărilor din regiune

(legat de 2019, de precizat că nu au sosit, momentan, datele pe ESA)

Este clar că au urcat cheltuielile statului. Acest lucru a fost observat de toată lumea. Banii pentru investiții sunt tot mai puțini. Dacă vor urca pensiile cu 40%, atunci investitorii vor împrumuta statul la randamente mai mari. Momentan, pe la colțuri, se vorbește că va fi o mărire mai mică (a pensiilor), de circa 10-15%. Rămâne de văzut. Creșterile de pensii vor fi oricum făcute pe datorie. Când ANAF-ul va reuși să colecteze precum vecinii noștri, atunci va fi o “vreme bună” pentru România. Altfel, drumul de la petrecere, la parastas va fi unul scurt.