Cotidianul: 24 de firme, nici una romaneasca, pentru autostrada Cernavoda-Constanta

Conditiile din licitatie, stabilite conform cerintelor BEI, dar contestate de doua comisii parlamentare si de Consiliul Legislativ, impiedica participarea firmelor autohtone la acest proiect.

Compania de Autostrazi a primit 27 de oferte preliminare din partea a 24 de firme din Austria, Franta, Germania, Grecia, Israel, Italia, Portugalia, Spania si Turcia in vederea construirii tronsoanelor de autostrada Cernavoda-Medgidia (19 kilometri) si Medgidia-Constanta (32 de kilometri).

Pentru primul tronson au fost depuse 13 oferte, iar pentru celalalt 14. Participantii sint Condotte si CMC di Ravenna, Aktor, Impregilo si Itinera, Impresa Pizzarotti si C. Lotti&Associati, Ashtrom cu Shapir Structures, Cengis si Mapa, Astaldi si Max Bogl, Mochlos si Danya, FCC Construccion impreuna cu Alpine, Strabag, Terna, J&P Avax, Mota Engil cu Monte Adriano si Soares da Costa, precum si Colas.

Majoritatea participantilor au depus oferte pentru construirea ambelor portiuni, iar 14 firme se afla pentru prima data in Romania. In perioada imediat urmatoare, Compania de Autostrazi va retine jumatate din oferte, firmele selectate urmind sa depuna si oferta tehnica si financiara, specifica celei de-a doua faze a licitatiei, spune Dorin Debucean, director general adjunct al companiei. Autostrada ar putea fi terminata in doi ani, lucrarile urmind sa inceapa in cursul anului curent.

Cerintele de calificare la licitatie au fost supervizate de Banca Europeana de Investitii (BEI), institutie de la care statul roman a luat un imprumut rambursabil pentru finantarea proiectelor, si au dus la eliminarea firmelor romanesti.

Prin cerinta „experienta similara“ s-a cerut ca participantii sa fi construit in ultimii sase ani cel putin doua autostrazi comparabile si sa fi avut cel putin doua proiecte in valoare de 100-160 de milioane de euro. Alte cerinte au privit cifra de afaceri a carei medie pe ultimii cinci ani a trebuit sa se situeze intre 100 si 150 de milioane de euro, in functie de tronsonul licitat.

Asocierea mai multor constructori nu a fost o solutie deoarece liderul asocierii a trebuit sa indeplineasca singur cel putin jumatate dintre indicii de performanta. Criteriile au favorizat ori firme mici din tarile unde s-au mai construit foarte multe autostrazi in ultimii ani (precum Grecia si Portugalia), ori gigantii europeni din domeniu, cum ar fi Colas sau Strabag.

Cotidianul