Cotidianul El Pais: „De unde veniti cu corturile si cu acesti copii flamanzi?”

Tiganii citesc pamantul cu ochi de nomad. In pini ei vad lemne de foc si in rauri – vatra unei tabere. Daca sunt alungati, isi strang corturile si se retrag, dar incetul cu incetul si urmand cursul apei.

Miercuri noaptea, Garda Civila i-a invitat sa plece pe ultimii ramasi in tabara din La Herrera (Albacete), unde ajunsesera sa se stranga 2.000 de oameni, veniti din Romania in Spania pentru campania agricola. Cum era de asteptat, nu au plecat prea departe.

Delegatul guvernului in Castilla-La Mancha, Maximo Diaz-Cano, a anuntat ca cei plecati din La Herrera nu au facut altceva decat sa ingroase duzina de tabere raspandite in toata regiunea.

Ari, de 18 ani, a venit deja de trei ori in Spania, o singura data cu acte. Tocmai si-a terminat munca la recoltarea cepei si asteapta in tabara din La Marmota (La Gineta, Albacete), pe malurile raului J?car, sa inceapa culesul viilor, in septembrie. A fost in La Herrera impreuna cu cele 30 de rude cu care este acum in noua tabara, la 30 km de cea veche.

Stie ca, fiind cetatean al UE, Garda Civila nu-l poate expulza dintr-un spatiu public, dar recunoaste ca nu a prea inteles de ce miercuri noaptea zeci de agenti au intrat in tabara din La Herrera „imbracati in negru si cu casti”.

Delegatia guvernului (prefectura) argumenta ca sporea efectivele din zona doar pentru a garanta securitatea, calmand insistenta primarului Pablo Escobar, pe care gruparile de sustinere a imigrantilor l-au acuzat de „criptorasism”.

De mai multe saptamani romanii priveau in tacere cum garzile civile inconjurau tabara si dadeau amenzi pentru aprinderea focului, dar miercuri au fost convinsi – de gardieni si de logica nomada – sa accepte invitatia de a pleca.

Presedintele Federatiei Imigrantilor Romani (Fedrom), Miguel Fonda Stefanescu, evita sa pronunte cuvantul „tigan”, dar subliniaza mereu ca sezonierii din Albacete „apartin unei etnii cu probleme de excludere in tara lor”. Fonda spune clar ca tiganii nu au nimic de-a face cu restul romanilor din Spania, 400.000 de persoane cu situatia reglementata si alte 200.000 fara documente.

In Romania comunista, tiganii nu erau nici macar inregistrati. Fonda lamureste ca, inclusiv acum cand tara are nevoie de mana de lucru pentru a se dezvolta in UE, aceasta etnie (2% din populatie) „ramane in afara proiectului de modernizare nationala”.

Presedintele Traian Basescu, care in luna mai numea o ziarista, intr-o conversatie privata, „tiganca imputita”, isi invita compatriotii din strainatate sa se intoarca acasa, dar prefera sa recurga la muncitori chinezi si vietnamezi in loc sa-si extinda invitatia si la rromi.

Fedrom cere ca Romania si partenerii ei din UE sa-si imparta responsabilitatile si sa apere drepturile acestor imigranti de mana a doua, pe care Fonda nu stie sa-i denumeasca.

Francisco de Rosa, secretar provincial al sindicatului Comisiones Obreras din Albacete, propune unul, inspirat din metoda de ‘du-te vino’ existenta in politica incheierii de contracte a angajatorilor agricoli: „los emigrantes tetrabrik”.

Sindicatul considera ca samanta conflictului o constituie conditiile de munca pe care le ofera patronii. Marii beneficiari ai acestei situatii sunt numerosii intermediari care contacteaza muncitori la negru la preturi de nimic. Politia a arestat joi un angajator agricol pentru ca a primit 17 persoane fara acte si le-a falsificat documentele de identificare.

Inspectia Muncii a amendat in cateva zile 110 intreprinderi din Castilia care lucrau cu muncitori fara contract. Majoritatea sunt romani care nu au autorizatie de munca in Spania.

Un polemic moratoriu reglementeaza pana in anul 2009 accesul romanilor si bulgarilor pe piata muncii. Atunci cand a intrat in vigoare, o data cu intrarea acestor tari in UE la 1 ianuarie 2007, ministrul muncii Jesus Caldera a anuntat ca el va fi revizuit in 2008.

O alta cheie pentru problema asezarilor ilegale este ca inclusiv patronii care angajeaza legal ofera locuri de munca, nu si cazare. Cei zece membri ai familiei Duduianu o stiu foarte bine. Chiar daca stau in tabara de la La Marmota, au un apartament in Montoro (Cordoba), unde merg in fiecare an pentru recoltarea maslinelor.

Un gardian civil care inspecteaza tabara ii intreaba: ‘Si aici patronul nu va cere chirie?’ Seful clanului ridica din umeri in timp de nevasta cere unui agent al Caritas Albacete haine si mancare pentru copii.

Garda Civila continua sa supravegheze noile tabere. Incearca mai ales sa minimalizeze pericolul de incendiu si controleaza numarul si identitatea oamenilor. „Dar este clar ca a le spune sa nu-si ridice cortul este o prostie”, spune De la Rosa. Fonda critica bunavointa institutiilor: „Guvernul are o atitudine infantila in privinta descurajarii, nu indrazneste sa intervina”.

Desi marele dusman il constituie mafiile angajatorilor, sindicatele si multe asociatii cer o mai mare implicare a statului „pentru ca afluxurile migratorii nu pot fi lasate in mana pietii negre”, explica De la Rosa.

Subprefectul a dat asigurari ca, dupa culesul viilor, Ministerul Muncii va crea o comisie de administratori, patroni si sindicate ce se va ocupa de stoparea incheierii de contracte in conditii nedemne.

In asteptarea masurilor oficiale, in poligonul agricol de la Balazote circa 30 de familii care in timpul campaniei la ceapa dormeau in hangare traiesc acum intr-un camp batut de vant. Alunga furtuna cu pocnituri si canta ‘Gelem, Gelem’ – imnul neoficial al “natiunii tiganesti”: „Am batut drumuri lungi si am intalnit tigani fericiti. Ah, de unde veniti cu corturile si cu acesti copii flamanzi?”