Criză economică sau nu? Furtuna Perfectă necesară unui ”crash”

Semne de criză economică sunt tot timpul. Într-un sens, crize economice, mai mult sau mai puțin extinse, la nivel de ramură, la nivel de regiune, sau pe diverse piețe sunt probabil prezente și în cele mai sănătoase economii și în cele mai bune timpuri. Criza Economică însă este privită ca un fenomen amplu care afectează întreaga societate și care schimbă paradigma economică.

Trebuie spus că Banca Națională și Guvernul sunt două instituții care încearcă să combată în permanență apariția unui astfel de fenomen. Însumate, cele două instituții au la dispoziție o sumă de mijloace care sunt activate atunci când apar semnele unei crize. În plus, UE și FMI la rândul lor asigură o plasă de siguranță suplimentară pentru situațiile în care mijloacele proprii sunt insuficiente.

Prin urmare o criză previzibilă este o criză care în cele mai multe situații poate să fie combătută cu un arsenal de mijloace destul de amplu. Totuși, nu toate crizele pot fi combătute, unele crize se manifestă în ciuda tuturor mecanismelor și sistemelor existente.

O să numesc o criză care se petrece în ciuda tuturor mecanismelor de combatere un ”Accident economic” (economic crash).

Când se poate manifesta un ”accident economic”

Dacă analizăm situațiile trecute, din țară și din străinătate observăm că aproape întotdeauna sunt câteva circumstanțe care luate individual nu sunt deosebit de periculoase, dar care însumate într-un interval de timp scurt duc la apariția Accidentului Economic. Dacă ar fi să facem o analogie cu o experiență relativ familiară celor mai mulți oameni, un Accident Economic este oarecum rezultatul unui șir de evenimente similar unui accident auto. Pentru a se petrece un accident auto trebuie să existe o neatenție sau o eroare din partea unui conducător auto, și, concomitent să existe un șir de factori favorizanți care să ducă la petrecerea accidentului. Așa cum bine știți, șoferii sunt foarte frecvent neatenți, dar accidentele se produc doar într-un mic procent de situații, tocmai datorită sistemelor de prevenție incluse în regulile de circulație, în proiectarea drumurilor, în construcția și modul de operare al mașinilor. Dar, chiar și cel mai bun șofer, cu cea mai bună mașină, pe cel mai bun drum, poate avea un accident. Cine nu crede, va găsi exemple de accidente suferite de vehicule Tesla de sute de mii de dolari pe autostrăzi în condiții care nu prevesteau cu nimic un astfel de fenomen. Ei bine, la nivel macroeconomic, Accidentele economice sunt și ele fenomene cu o probabilitate mai mare decât 0.

Un astfel de fenomen, un accident, este rezultatul unui șir de sisteme care eșuează în rolul lor de a preveni producerea accidentului pe care au fost proiectate să-l prevină. Atunci când vedem o serie de sisteme care dau greș, este momentul să ne pregătim de impact.

Sisteme care dau greș în economia României

Sistemul de sănătate în contextul Covid Delta. Cifrele zilnice arată că sistemul de sănătate eșuează pe mai multe nivele, la capitolul prevenție (rata de vaccinare foarte scăzută), la capitolul management strategic (insuficiența paturilor de ATI), la capitolul managementul focarelor epidemiologice (ratele care definesc incidenta si mortalitatea Covid sunt peste orice nivele acceptabile).
Sistemul de prevenție financiar (Autoritatea de Supraveghere Financiară). Falimentul City Insurance, nici mai mult nici mai puțin decât liderul pieței RCA din România este exact fenomenul pe care ASF trebuia să-l prevină. Ceea ce vedem acum că se întâmplă cu prețul RCA este absolut halucinant.
Piața Energiei (ANRE, Ministerul Energiei). Creșterea prețurilor în sine nu ar fi atât de mult o problemă, dacă nu ar fi un șoc prin ratele fără precedent. Trebuie spus că acest fenomen este internațional, și afectează foarte grav întreaga Uniune Europeană, dar, chiar și așa, pentru o țară cu resurse proprii de energie semnificative, șocul internațional nu este absorbit de nimic.
Sistemul de finanțe publice (Bugetul-Ministerul de Finanțe). Nu am auzit absolut nici un cuvânt despre bugetul pe 2022. În acest moment, conform Legii Finanțelor Publice trebuia să fie un proiect de lege depus la Parlament. De altfel nu am auzit de mult de un buget care să fie propus în termenele din calendarul prevăzut în legislație. Pare să fie un sistem care dă greș sistematic.
Sistemul Monetar-Piața Monetară. Inflația a ieșit din parametri. Din acest moment metoda anti-criză de a ”pompa bani” este din ce în ce mai puțin eficientă, sau este chiar contra-productivă. Ce se va întâmpla cu prețurile dacă se aruncă pe piață banii PNRR? Mai mulți bani, în acest context, sună foarte periculos, atât de mulți bani pot sparge venele sistemului financiar românesc.
Sistemul Politic (Sistemul electoral). Ultimele alegeri au fost un record de absenteism la vot. Dacă trendul continuă, se vor alege parlamentarii între ei.
Sistemul politic (Coaliția de guvernare). Tocmai am asistat la prăbușirea unui guvern care ar fi trebuit să asigure o guvernare stabilă pentru patru ani, din motive foarte greu de explicat cu voce tare.
Presa. În România presa este de mult timp în cădere liberă, cu o putere din ce în ce mai restrânsă asupra opiniei publice, din ce în ce mai puțină tracțiune la populație, din ce în ce mai puține analize și opinii independente credibile.

Concluzia 1 -o analogie

România pare o mașină în care șoferul și nevasta se ceartă (sistemul politic) copii sunt bolnavi și urlă de foame și pentru că sunt legați de scaune (populația în lockdown). Mașina în sine are defecțiuni la sistemul electric (ASF) la computer (Ministerul finanțelor) la indicatoare (presa) la sistemul de alimentare (piața financiară), cu alternatorul defect (piața energiei) și motorul uzat și învechit (industria). Într-adevăr sistemul de sonorizare și infotainment este perfect (internet, telefonie, IT). Ei bine mașina asta tocmai urcă în munți și se apropie iarna. Drumurile sunt rele, traficul aglomerat. Partea proastă este că suntem toți în mașina asta. De fapt nu cred că șoferul și nevasta știu unde vor să meargă, dar se ceartă pe tema culorii tapițeriei.

Concluzia 2

Este un moment economic internațional complicat, cu un soc pe piața energiei care este poate comparabil cu șocul petrolier din anii 70 mai recent, sau poate cu finalul epocii bronzului și trecerea la epoca fierului mai în urmă în istorie. Piețele financiare sunt sus, dar sunt volatile, cu ochii pe datorii publice fără precedent în istorie. Din multe puncte de vedere este un terra-incognita in lumea financiară.

Atunci când mai multe sisteme cedează, și este cazul în care ne aflăm, probabilitatea unui accident economic este foarte ridicată. Este criza o certitudine? Nu neapărat, la nivel macro, în mod cert pentru mine, și pentru majoritatea care la nivel micro se află departe de zonele de creștere economică. Să nu uităm, PIB-ul, este o medie, și ceea ce pare a fi o creștere economică la nivel global, poate însemna o combinare între câteva ramuri, sectoare sau regiuni care prosperă spectaculos și ramuri, sectoare și regiuni care sunt într-o situație extrem de dificilă. Sistemul nostru nu este tocmai eficient în distribuirea uniformă a creșterii economice. Citeste continuarea si comenteaza pe Contribuotrs.ro

Criză economică sau nu? Furtuna Perfectă necesară unui ”crash”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”