CSM, aspiratorul de magistrati (de Andreea Pora)

In pofida penuriei de procurori si judecatori, clamata pe toate vocile, Consiliul Superior al Magistraturii se dovedeste un adevarat aspirator de magistrati. Nu se stie pe ce criterii si potrivit caror necesitati de personal, doar in perioada 2006-2007 la CSM au ajuns peste 80 de magistrati.

Potrivit evidentei realizate de Ministerul Public, 36 de procurori au plecat de la Curtile de Apel, din tara si, in special, din Bucuresti, de la DIICOT si de la Inalta Curte de Justitie cu detasare la CSM. In afara de procurori, aum mai plecat cu detasare 76 de judecatori, dintre care 47 direct la CSM.

In ultimii doi ani CSM a aprobat 29 de detasari la Ministerul Justitiei, 9 la Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP), 6 la Ministerul Afacerilor Externe, 4 la Ministerul Internelor si Reformei Administrative. In total peste 160 de magistrati au fost detasati de CSM, in propriul folos sau al altor institutii, pentru perioade care, in majoritatea cazurilor, ajung la 3 ani. CSM sustine insa ca are inca 40 de posturi neocupate.

Un loc caldut si bine platit la CSM

Evidenta Ministerului Public arata ca 36 de procurori au fost transferati la CSM, cei mai multi- 20 – de la Parchetul de pe linga Curtea de Apel Bucuresti, dar si de la diferite parchete din tara. Toti cei detasati ocupa actualmente functii de directori sau de consilieri asimilati magistratilor.

Majoritatea detasarilor au fost facute pe perioade de trei ani si deja unii au beneficiat de prelungiri, ceea ce inseamna ca posturile pe care care le-au parasit ramin blocate pentru acest interval.

Posturile de consilieri asimilati magistratilor, din CSM sau din MJ, sint foarte cautate deoarece salariile si privilegiile sint de magistrati: lefuri nete de zeci de milioane de lei, decontari ale chiriei si transportului, locuinta de serviciu pe care o pot pastra chiar si dupa pensionare, iar pensia e de 85% din ultima leafa neta, ca la magistrati.

Leafa unui astfel de consilier asimilat magistratilor poate ajunge la peste 7.000 de lei net.

Detasari pe banda rulanta la Minister si Administratia Penitenciarelor

CSM a aprobat 14 detasari de procurori si la Ministerul Justitiei, dintre care ultimele joi. Doru Cristescu este deja numit director la Institutul de Expertiza Criminalistica. Doi dintre proaspetii procurori detasati sint Oana Haineala Schmidt si Gheorghe Stan si provin din grupul iesean al ministrului justitiei, Tudor Chiuariu.

Administratia Nationala a Penitenciarelor, aflata in subordinea MJ, a fost unul dintre locurile predilecte in care Tudor Chiuariu si-a adus oamenii. Din cele 6 detasari facute in ultimii doi ani, 5 sint de la venirea lui in Minister.

Printre acestia se numara si Gheorghe Spaiuc, care a pierdut anul trecut concursul pentru un post oarecare in Administratia Penitenciarelor, dar a carui sotie este sefa de cabinet a lui Cristian Adomnitei.

Detasatii Marian Stoica, Ioan Muresan, Ionel Gilca si Mihaela Focica detin posturile fara concurs, motiv pentru care au fost reclamati de Coalitia pentru o Justitie Curata.

76 de judecatori detasati in doi ani

In afara de procurori, CSM a fost intr-o furie a achizitionarii de judecatori si de dat aprobari de detasari. Astfel, in ultimii doi ani au fost detasati in total 76 de judecatori, dintre care 42 direct la CSM, 17 la Ministerul Justitiei, 7 la Scoala Nationala de Grefieri, restul fiind impartiti pe la alte institutii cum ar fi Ministerul d eExterne, INM sau Inalta Curte.

Ca si in cazul procurorilor, cei mai multi judecatori detasati provin din Bucuresti- 47, de la Curtea de Apel, de la tribunalele de sector sau de la Tribunalul Bucuresti. Acum ei sint consilieri asimilati magistratilor, refenti, directori sau inspectori la CSM, cu lefuri pe masura.

Practica detasarilor a avut ca rezultat reducerea numarului de judecatori din diferite instante, in conditiile in care acestia se pling de numarul mare de dosare pe care trebuie sa le judece. In ce priveste procurorii, Laura Codruta Kovesi declara joi ca in Ministerul Public exista un deficit de 500 de procurori.

CSM spune ca „ e treaba multa”

Purtatorul de cuvint al CSM, Cecilia Morariu, sustine ca in momentul de fata in CSM sint neocupate 40 de posturi din cele 270 cite are institutia. In 2007 erau detasati 75 de consilieri juridici asimilati magistratilor, dintre care 39 posturi erau ocupate la inspectia judiciara.

„ Competentele si activitatea CSM presupun ocuparea intregului numar de posturi, pentru ca CSM are in atributii organizarea concursurilor, formarea profesionala a magistratilor. Avem nevoie de persoane bine pregatite profesional. Este treaba multa la CSM”.

Cecilia Morariu atrage atentia ca pentru orice detasare e nevoie de acordul institutiei de la care se pleaca, iar daca institutia este in deficit de persoanal ar trebui sa nu-si dea acordul.

SoJust atrage atentia opiniei publice asupra unei practici tot mai uzitate privind detasarea magistratilor la alte institutii si autoritati publice, se arata intr-un comunicat semnat de presedintele SoJust, Horatius Dumbrava, remis AMOS News.

Aceasta practica, pe langa caracterul sau profund neconstitutional, este

de natura sa afecteze independenta judecatorilor si procurorilor si, prin aceasta, independenta justitiei ca sistem si putere intr-un stat de drept, cum se pretinde a fi statul roman. In acest moment exista un numar de 80 de judecatori si 72 de procurori detasati de la instantele si parchetele unde functionau la alte autoritati si institutii publice, altele decat instante si parchete. Instantele si parchetele bucurestene sunt cele mai afectate de aceasta practica.

Astfel, de la Curtea de Apel Bucuresti sunt detasati la alte autoritati si institutii publice decat instante un numar de 17 de judecatori, de la Tribunalul Municipiului Bucuresti un numar de 15 judecatori, iar de la judecatoriile de sector un numar de 16 judecatori.

La fel, de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt detasati un numar de 27 de procurori la alte autoritati si institutii publice decat parchetele din sistemul Ministerului Public, de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti un numar de 12 procurori, iar de la parchetele de pe langa judecatoriile de sector un numar de 12 procurori.

Numarul mare de detasari in afara sistemului instantelor si parchetelor, in conditiile in care deficitul de personal este unul acut mai ales la instantele si parchetele bucurestene, pun in pericol insasi ideea de independenta a justitiei.

De remarcat, mai ales, numarul mare de detasari de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie tocmai in momentul in care a aparut Regulamentul de ordine interioara al parchetelor (publicat in Monitorul Oficial al Romaniei din 05.03.2007), regulament precedat in lunile anterioare aparitiei lui de promisiunile ferme ale actualului Procuror General de reformare a Ministerului

Public, in special al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde, conform declaratiilor publice ale d-nei Procuror General, sunt foarte multi procurori care nu isi exercita atributiile constitutionale. In acest sens, este de precizat ca dispozitiile constitutionale, art. 125 paragraf 3 in cazul judecatorilor, respectiv art.

132 paragraf 2 in cazul procurorilor, interzic ca judecatorii si procurorii sa indeplineasca alte functii decat cea de judecator sau procuror.

Care au fost preferati, nu se stie pe ce criterii, unor juristi care puteau la fel de bine sa ocupe respectivele posturi. Din 2006 si pana in prezent CSM a scos din productie peste 160 de magistrati, detasandu-i la fel de fel de institutii pe perioade de pana la trei ani.

Nu intelegem de ce CSM are nevoie de 81 de judecatori si procurori (numar imens pentru volumul sau de activitate), si nu si-a angajat personal cu specialitate juridica din alte domenii, astfel incat sa nu afecteze buna functionare a unor instante si parchete.

In afara Inspectiei Judiciare a CSM, care numara in prezent 31 de inspectori (numar oricum supradimensionat in raport de cele cateva sanctiuni disciplinare care se aplica anual, cu chiu cu vai, de catre institutie), restul posturilor din CSM pot fi ocupate fara probleme de personal cu pregatire juridica.

La ora actuala, din cauza acestui fenomen, Curtea de Apel Bucuresti si Tribunalul Capitalei sunt practic decimate, iar procesele dureaza foarte mult, dupa ce 33 de judecatori de la aceste instante au fost detasati la CSM, pe diferite functii birocratice. O situatie asemanatoare se inregistreaza si la parchetele din Capitala, inclusiv la Parchetul General sii DIICOT.

Imbulzeala la delegari

ZIUA a intrat in posesia inventarului oficial cu magistratii scosi din productie si detasati de CSM la diferite alte institutii, in perioada 2006 – 2007, detasari decise in majoritatea cazurilor pana in 2009 – 2010.

Asta inseamna ca instantele si parchetele unde s-au facut scoaterile din productie vor sta cu schemele de personal incomplete, iar magistratii ramasi acolo vor trebui sa preia si volumul de munca al celor detasati. Ca si cand nu ar fi avut destule dosare pe cap.

Pe de alta parte, posturile celor detasati nu pot fi scoase la concurs intrucat ele sunt rezervate detasatilor, pana cand perioadele detasarilor vor inceta. Surse avizate din Ministerul Justitiei ne-au dat si o explicatie pentru aceste detasari. La CSM se castiga mai mult, intrucat exista niste sporuri. Si nu se munceste ca la instante si parchete unde exista munti de dosare de rezolvat.

Evident ca mai exista si alte feluri de interese, care ar putea fi interpretate ca suspiciuni privind mentinerea de catre CSM a unui control la anumite instante si parchete cu importanta deosebita.

Din inventarul detasarilor pe care il publicam in continuare, reiese faptul ca din cei peste 160 de magistrati mutati pe la diverse institutii, 81 se afla la CSM, 29 la Ministerul Justitiei, 9 la Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP), 6 la Ministerul Afacerilor Externe, 4 la Ministerul Internelor si Reformei Administrative, restul fiind imprastiati pe la diferite alte institutii.

Facem precizarea ca nu sustinem ca aceste delegari sunt ilegale. Dimpotriva, ele sunt permise de lege. Credem insa ca CSM a exagerat cu delegarile, mai cu seama in situatiile, cele mai frecvente de altfel, in care posturile nu erau conditionate de calitatea de magistrat pentru a putea fi ocupate.