Cât de ridicate sunt marjele de dobândă ale băncilor din România?

O analiză recentă a unei importante bănci comerciale concluziona că marjele cu care lucrează băncile românești sunt competitive prin raportare la cele din regiune, fiind totodată apropiate de cele din zona euro. În schimb, BNR apreciază în cel mai recent Raport asupra stabilității financiare din iunie 2018 că modelul de afaceri al băncilor din România continuă să fie bazat pe marje ridicate de dobândă. Cât de compatibile sunt cele două afirmații?

Dintr-o perspectivă metodologică, atunci când analizăm marjele băncilor avem în vedere trei tipuri de marje: (i) marja de creditare definită ca diferență între dobânda percepută de bancă la creditele acordate și o rată de referință; (ii) marja depozitelor determinată ca diferență între dobânda bonificată de bancă la depozitele atrase și o rată de referință; (iii) marja agregată definită ca rata dobânzii la creditele acordate de bancă și rata dobânzii la depozitele atrase.

Logica din spatele determinării marjei de creditare în acest fel are în vedere faptul că rata de referință interbancară reprezintă un cost de oportunitate pentru bănci, reflectând ceea ce acestea ar putea obține dacă ar plasa sumele respective pe piața interbancară. Marja de creditare include astfel mai multe elemente: prima de risc de credit a clientului nefinanciar, costurile de funcționare și profitul băncii, eventual o primă de lichiditate pentru creditele acordate pentru perioade mai lungi. De obicei, atunci când se fac comparații internaționale în ceea ce privește costul finanțării, referința este reprezentată de marja de creditare. Logica din spatele determinării marjei depozitelor are în vedere diferența între costul resurselor atrase de la clienții nebancari și costul finanțării de pe piața interbancară. Profitabilitatea băncii depinde însă de ambele marje sau, altfel spus, de marja agregată.

În cele ce urmează, vor fi analizate la nivelul lunii iunie 2018 pentru România, Cehia, Polonia, Ungaria și zona euro marjele de creditare separat pentru credite ipotecare, credite de consum, credite acordate companiilor nefinanciare, precum și cele aferente depozitelor la termen atrase de la populație.

Sursa datelor: BCE, calcule proprii

Notă: Marja pe fiecare categorie de credite a fost determinată ca DAE – rata de dobândă interbancară oferită la 3 luni, marja depozitelor a fost calculată ca dobândă aferentă depozitelor la termen ale populației – rata de dobândă interbancară oferită la 3 luni.

Pentru creditele ipotecare, marja de creditare din România de 2,47% este a treia cea mai redusă din eșantionul analizat după cea din Cehia și cea din zona euro, nivelul fiind foarte apropiat de aceasta din urmă. În termeni nominali, dobânzile aferente creditelor ipotecare din România sunt cele mai ridicate, dar acest lucru este atribuibil nivelului mai ridicat al referinței interbancare și nu marjei. În cazul creditelor de consum marja de creditare poziționează România din nou pe locul trei cu 1,75 puncte procentuale peste cea din zona euro și respectiv cu 0,25 puncte procentuale mai ridicată decât cea din Polonia. Mai mult marja de creditare în cazul creditelor de consum din România este semnificativ inferioară celei din Bulgaria, Ungaria și Polonia; pentru ultimele două țări inclusiv dobânda nominală este net superioară în pofida referinței interbancare situată la niveluri inferioare. În cazul creditelor pentru corporații, marja de creditare de 2,76% din România este superioară cu 1 punct procentual sau mai mult celei din Cehia, Polonia, Ungaria sau zona euro și mai redusă doar comparativ cu cea din Bulgaria. În concluzie, considerând strict marja de creditare a băncilor din România, aceasta poate fi apreciată drept una competitivă în regiune sau chiar și comparativ cu cea din zona euro, mai ales pe segmentul populației.

În schimb, dacă analizăm marja depozitelor, România se distanțează clar de celelalte țări din eșantionul considerat, dobânzile plătite de băncile din România deponenților fiind cu circa 1,66 puncte procentuale mai reduse decât cele interbancare, în timp ce în celelalte țări indicatorul variază între -0,35% în Cehia și 0,66% în zona euro. În concluzie, băncile din România plătesc mult mai puțin pentru depozitele atrase de la clienții nebancari decât pentru cele atrase de pe piața interbancară, această situație neregăsindu-se în aceeași măsură și în celelalte țări din eșantionul analizat.

Dacă agregăm cele două marje separat pe cele trei categorii de credite rezultă că România are de departe cea mai ridicată marjă în cazul creditelor pentru companii, cu peste 3 puncte procentuale peste cea din zona euro și cu 2,5-3 puncte procentuale mai mult decât în Cehia, Polonia, Ungaria. În cazul creditelor ipotecare, marja agregată din România este a doua cea mai ridicată din eșantionul analizat, la peste 2,35 puncte procentuale distanță de zona euro în timp ce în cazul creditelor de consum marja agregată din România se poziționează în jurul mediei țărilor din Europa Centrală și de Est, dar din nou la mare distanță de zona euro.

Sursa datelor: BCE, calcule proprii

Notă: Marjele agregate pe fiecare categorie de credit sunt calculate ca marja de creditare – marja depozitelor.

Citeste intreg articolul si coemnteaza pecontributors.ro

Cât de ridicate sunt marjele de dobândă ale băncilor din România?

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”