Cum a ajuns medicina de familie ruda săracă a specialităților medicale: 4.000 de medici de familie au părăsit România în ultimii ani, iar sute de localități nu au niciun medic

​Sute de localități din România nu au niciun medic de familie, iar numărul medicilor de familie care au plecat din România în ultimii ani este de ordinul miilor – aproximativ 4.000. La acest fenomen se adaugă ieșirea medicilor din sistem prin pensionare sau chiar deces. Medicina de familie a ajuns în ultimii ani, ușor dar sigur, specialitatea medicală cu cel mai mare deficit de medici din România. La concursul de intrare în rezidențiat din toamna trecută, medicina de familie a intrat în top 3 al celor mai puțin atractive specialități medicale căutate de viitorii rezidenți. Cum a ajuns însă medicina de familie una dintre cele mai neatractive specialități medicale?

Peste 400 de localități din România nu au medic de familie: „Implicarea autorităților locale în atragerea medicilor către zonele cu deficit este extrem de importantă”

Peste 400 de localități din România nu au medic de familie, medicina de familie fiind, practic, în acest moment, specialitatea medicală cu cel mai mare deficit de medici din țara noastră.

În acest moment în România, în jur de 9.700 de medici de familie sunt în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

4.000 de medici de familie au părăsit țara, în ultimii ani.

Jumătate dintre medicii de familie de astăzi sunt din generaţia decreţeilor, „aşa cum sunt şi eu”, spune Sandra Alexiu, medic de familie şi preşedinte al Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov. ”Un sfert sunt pensionaţi demult şi doar un sfert sunt cei care vin din urmă şi nu sunt deloc atraşi să rămână, sunt cumva pasageri prin această specialitate, ne temem că nu vom avea în curând cine să ne îngrijească, nici pe noi, nici pe dumneavoastră, şi cred că ar trebui să lucrăm împreună să facem mai atractivă specialitatea noastră”, a explicat Sandra Alexiu în cadrul unei dezbateri organizate de Colegiul Medicilor din București, potrivit News.ro.

Dr. Sandra Alexiu

Sandra Alexiu vorbește despre lipsa finanţării adecvate, dar şi despre pregătirea medicilor după ce aleg Rezidenţiatul. Gradul de implicare al autorităţilor locale în atragerea medicilor către zonele cu deficit este extrem de important.

„Credem că în medicina de familie sunt nişte probleme care ţin de structură şi de strategie. Nu prea respectăm ceea ce consideră că este important să se respecte la nivel internaţional privind asistenţa medicală primară în care medicina de familie reprezintă principala parte, nu prea respectăm angajamentele pe care ţara noastră şi le-a luat în acest sens. Ce am observat este că nu se implică autoritatea locală, motivul pentru care majoritatea colegilor noştri care au plecat, aproximativ 4.000 cred până acum, din România în alte ţări a fost tocmai implicarea autorităţilor locale. Ei le-au pus la dispoziţie sediu în care să-şi desfăşoare o activitate normală pentru medicina primară şi modalităţi de finanţare atractive pentru medic şi toată familia lui, care să poată să îi sprijine mutarea acolo”, a declarat Sandra Alexiu, citată de News.ro.

„Noi avem probleme pentru că avem, cel puţin în oraşe, sedii care sunt abandonate din punct de vedere urbanistic, care nu sunt vândute colegilor, sunt cu redevenţe uriaşe şi pentru care ar trebui să se investească mult în partea de consolidare, bani pe care un cabinet, cu actuala finanţare, nu îi poate avea şi nici nu poate obţine credit de aşa măsură”, adaugă medicul.

„Există o confuzie între venitul medicului şi venitul cabinetului, care este uşor de demontat prin cifrele pe care le avem”

Sandra Alexiu mai spune că, în medicina de familie, finanţarea înseamnă un cu totul alt tip de finanţare decât în sistemul bugetar: „Gândiţi-vă că un medic rezident în anul IV de medicină de familie câştigă aproximativ 4200 de lei net, la care se adaugă sporul pe care îl are în funcţie de secţia în care funcţionează la momentul respectiv, în timp ce medicul dintr-un cabinet este posibil să nu rămână cu această valoare netă a venitului lunar după ce îndepărtează toate cheltuielile din venitul cabinetului, pentru că finanţarea este extrem de scăzută. Există o confuzie permanent şi cred că intenţionat întreţinută între venitul cabinetului şi venitul medicului, deşi este uşor de demontat prin cifrele pe care le avem şi prin faptul că atractivitatea este scăzută. Dacă medicii de familie ar fi câştigat atât de bine, atunci mulţi colegi din sistem ar fi renunţat la specialitatea lor şi s-ar fi făcut medici de familie, lucruri care nu se întâmplă.”

„Specialitatea nu este atractivă nici pentru studenţi pentru că poate nu lucrăm destul la lucrul acesta, elevii de şcoală şi liceu au la dispoziţie Şcoala altfel, unde pot să înţeleagă care este drumul lor în viaţă şi îşi pot alege direcţia, în schimb pentru studenţi poate nu facem destul, ca să înţeleagă fiecare specialitate către care se poate îndrepta şi în ce măsură este mai apropiată modului lui în care a ales specialitatea şi să punctăm puţin pe partea vocaţională”, adaugă medicul.

La medic / Foto: Ngampol Thongsai – Dreamstime.com

În medicina de familie, o specialitate în care stai foarte mult de vorbă cu pacienţii, în care te înconjori de familiile pacienţilor şi pe care le îngrijeşti în continuitate o viaţă întreagă, tipul de relaţie este cu totul special faţă de restul specialităţilor medicale, mai spune medicul.

„O problemă o reprezintă şi pregătirea medicilor după ce aleg Rezidenţiatul; din 107 colegi care au început promoţia 2019, 47 au terminat medicina de familie, probabil jumătate se vor îndrepta către un alt rezidenţiat”

O altă problemă este reprezentată de pregătirea medicilor după ce aleg rezidenţiatul: „Am avut în fiecare an un rezident, deşi puţin mai greu ajung în judeţul Ilfov, în jurul Bucureştiului, dar din colegii în pregătire trebuie să vă spun că din 107 colegi care au început promoţia 2019 au terminat 47 medicină de familie, din aceştia probabil jumătate se vor îndrepta către un alt rezidenţiat, colegii care erau doritori la început să achiziţioneze un cabinet sau să-şi deschidă unul au renunţat din cauza finanţării şi din cauza faptului că o mare parte dintre pacienţi sunt în vârstă, calitatea şi multitudinea îngrijirilor pe care trebuie să le acorde este foarte importantă şi felul în care sunt susţinuţi de colegi şi autorităţi nu mai repreintă o atractivitate.”

„Nu sunem decât nişte anexe la o ştampilă cu rază scurtă de acţiune. Pacientul vine şi dă cu pumnul în masă: Vreau acolo, acolo, acolo!”

Dr. Adriana Mihălaş este medic de familie de 23 de ani și este secretarul Consiliului Municipal al Colegiului Medicilor din Bucureşti: „Sunt medic de familie de peste 23 de ani, nu regret că am avut naivitatea de a alege această specialitate, atunci am crezut că o să ajung acasă, eu sunt din provincie, în ultimii ani de Rezidenţiat m-a luat cu frison, ce-o să mă fac eu într-un sat dacă o să cadă o căruţă cu nişte saci, ce-o să mă fac dacă, aveam un sentiment de neputinţă, ce mă fac dacă sunt singură şi nu sunt în spital alături de colegi specialişti, de asistenţi. M-am hotărât să fac un voluntariat care a devenit a doua specialitate, medicină de urgenţă, norocul m-a adus să lucrez în Bucureşti. Pacienţii mei sunt responsabili, majoritatea sunt intelectuali, lucrez în centrul Bucureştiului.”

Adriana Mihălaș consideră că statutul medicului de familie este undeva la un nivel periferic în acest moment, întreţinut de legislaţia în vigoare: „Nu suntem decât nişte anexe la o ştampilă cu rază scurtă de acţiune pentru a trimite un pacient la specialist, pacientul vine şi dă cu pumnul în masă, ”Vreau acolo, acolo, acolo!”, am în cabinet două imprimante, un scanner şi două calculatoare, o imprimantă e matricială pentru bilete de trimitere care ţăcăne toată ziua şi nu aud nimic în stetoscop, o altă imprimantă este destinată reţetelor care e scrisă în alt sistem, iar ce e mai important pentru mine, scrisorile medicale cu care vin pacienţii de la spital nu sunt opozabile Casei, sunt nişte hârtii care trebuie să respecte nişte reguli, anexe, ştampile, contracte, semnături, dar ele nu mă acoperă dacă prescriu o medicaţie anumită, pentru că legislaţia mă împiedică să-l ajut pe bolnav.”

Coadă la medic

„Inteligența artificială nu va putea înlocui medicii de familie”

Raluca Zoiţanu, vicepreşedintele Patronatului Medicilor de Familie Bucureşti, spune că ar îndemna un tânăr absolvent să aleagă medicina de familie: „Ce i-aş spune eu unui tânăr medic de familie absolvent de facultate acum ar fi să aleagă medicina de familie pentru că şi dacă inteligenţa artificială poate va înlocui profesioniştii din diverse speciaităţi în următorii 10, 20 de ani, cu siguranţă de medici de familie vom avea nevoie.”

Este însă nevoie ca domeniul să devină unul mai atractiv, spune medicul Raluca Zoițanu: „Pe termen scurt, putem să-i ţinem pe medicii care încă mai lucrează în sistem şi pe cei 1.000 de medici de familie din Bucureşti care au ales să nu intre în contract cu Casa de Asigurări, ei ar putea să se ducă de exemplu în jurul Bucureştiului să lucreze în contract cu Casa, flexibilizând Contractul care acum nu este un contract de prestări servicii în realul sens al cuvântului, ci un fel de contract de muncă al medicului cu Casa de Asigurări, am putea să flexibilizăm sau să aducem în normalitate ceea ce poate să facă medicul de familie, fie că ne referim de prescriere de medicamente, de investigaţii, de o îngrijire mai completă a pacientului fără să-l trimită în sistem la alte specialităţi.”

”Pe termen mediu şi lung, trebuie să ne uităm la cine vine din urmă. Pentru a avea medici de familie în zonele rurale, cel mai bine este să găsim copii din acele zone care au legături trainice cu satele, pe care să-i ajutăm să urmeze o carieră chiar în medicină de familie şi apoi să se întoarcă cu drag în locurile natale după acei 10 ani de pregătire, atât durează de când termini liceul până când ajungi medic de familie în toată lumea, nu numai în România. Pentru asta ar trebui poate să ne gândim la burse de studiu ţintite pentru cariera medicală, pentru că nu vorbim doar de o atractivitate scăzută a anumitor specialităţi, ci cred că vorbim de o lipsă de atractivitate în general pentru cariera medicală. Durează foarte mult să te pregăteşti, să lucrezi pe banii tăi.”

”Am putea şi să ne uităm un pic în curricula sau în modul cum învaţă studenţii, de exemplu să mutăm medicina de familie din ultimul an, din anul 6 de pregătire, în anii preclinici, astfel expunând tinerii studenţi în momentul în care ei sunt mai entuziasmaţi despre ceea ce urmează să facă, la ceea ce înseamnă medicina de familie şi apoi cumva, în următorii ani de facultate, să se gândească tot timpul la cum ar fi să fie medici de familie”, a spus Dr. Raluca Zoiţanu.”

Dr. Raluca Zoițanu / Foto: Arhiva personală

Medicina de familie, între birocrația sufocantă și nevoia ca studenții să facă practică şi în mediul rural

Activitatea medicilor de familie ar trebui, înainte de toate, să fie debirocratizată, iar rolul lor în cadrul sistemului de sănătate consolidat, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti.

De asemenea, este necesară creșterea încrederii pacientului în medicul de familie, pentru că acesta nu trebuie să fie doar „un eliberator de hârtii”, ci „primul filtru” în ceea ce priveşte activitatea de asistenţă medicală acordată pacienţilor, spune dr. Cătălina Poiană, citată de Agerpres.

Cătălina Poiană a semnalat și problema „repartiţiei inegale” a medicilor de familie pe teritoriul ţării: „Acest lucru nu este doar pentru medicina de familie, ci pentru multe specialităţi. În centrele mari universitare există o foarte mare condensare de medici, în foarte multe alte zone din ţară este un deficit.”

La rândul său, prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti, este de părere că ar trebui stabilită o obligaţie pentru studenţi să facă practică de vară şi în mediul rural. De asemenea, ar trebui luată în calcul posibilitatea acordării unor burse sau stimulente pentru cei care vor face practică în mediul rural.

Nu în ultimul rând, un medic de familie poate să fie medic şcolar şi atunci se poate introduce la acest capitol atestatul de medicină şcolară.

În plus, în viziunea sa, legea ar trebui modificată astfel încât medicul de familie să nu mai fie un birocrat.

De asemenea, Viorel Jinga a atras atenţia că, la concursul de rezidenţiat, curricula trebuie adaptată actualului sistem de sănătate. Şefii de disciplină din Universităţile de Medicină s-ar putea întâlni pentru a stabili o curriculă comună pentru medicina de familie, s-ar putea introduce cursuri opţionale în anumite domenii ale medicinei de familie, în afara programei.