Cum a condus pandemia de Covid la creșterea numărului de infecții rezistente la antibiotice – Centrul European pentru Prevenirea Bolilor

Infecțiile cauzate de unii agenți patogeni rezistenți la antibiotice, cunoscuți sub numele de superbacterii, s-au dublat în unitățile sanitare din Europa, a declarat joi o agenție a UE, oferind dovezi suplimentare ale impactului mai larg al pandemiei de COVID-19, relatează Reuters.

Numărul cazurilor provocate de doi agenți patogeni foarte rezistenți la medicamente au crescut în 2020, primul an al pandemiei de COVID-19, apoi au „explodat” în 2021, arată Raportul Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor.

Creșterea a fost provocată de focarele din unitățile de terapie intensivă ale spitalelor și din țările Uniunii Europene unde infecțiile rezistente la antimicrobiene erau deja răspândite, a declarat oficialul ECDC, Dominique Monnet, într-o conferință de presă.

Datele au arătat că în Europa, anul trecut, cazurile raportate de infectare cu bacterii Acinetobacter s-au dublat în comparație cu cifrele anuale pre-pandemie. Cazurile de infectare cu o altă bacterie, Klebsiella pneumoniae, care este rezistentă la antibioticele administrate în general ca ultimă soluție, au crescut cu 31% în 2020 și cu 20% în 2021.

Raportul nu a inclus date despre câți oameni au murit din cauza infecțiilor în 2020 și 2021. Experții spun că poate fi dificil să atribuim definitiv cauza decesului atunci când pacienții au fost spitalizați pentru COVID-19, de exemplu.

Unii oameni de știință leagă creșterea numărului de infecții cu superbacterii dobândite în spital în timpul pandemiei de prescripția unor antibiotice cu o acoperire mai largă pentru a trata COVID-19 și alte infecții bacteriene în timpul spitalizării pe termen lung.

Monnet a spus că aceasta este „cea mai plauzibilă ipoteză”, dar agenția sa nu a efectuat încă o analiză amănunțită.

El a spus, de asemenea, că datele au arătat scăderi ale numărului de infectări cu alte superbacterii comune în spitalele europene. ECDC consideră că acest lucru se datorează faptului că criza COVID a determinat amânarea operațiilor.

Raportul european este în concordanță cu tendința observată anul trecut în Statele Unite, unde datele guvernamentale au arătat că decesele din SUA din cauza infecțiilor rezistente la medicamente au crescut cu 15% în 2020.

Rezistenta la medicamente se dezvoltă prin folosirea incorectă sau excesivă a antibioticelor.

Îngrijorările legate de asta nu sunt noi. Experții numesc infecțiile cu superbacterii, inclusiv cu agenți patogeni fungici, o pandemie tăcută care provoacă mai mult de un milion de decese anual, dar nu atrage atenția sau finanțarea cercetării acestei zone.

Jumătate dintre europeni continuă să creadă, în mod incorect, că antibioticele ucid virusurile

În ajunul Zilei europene a sensibilizării cu privire la antibiotice (EAAD), un sondaj paneuropean vizând rezistența la antimicrobiene arată că jumătate dintre europeni continuă să creadă, în mod incorect, că antibioticele ucid virusurile, arată un comunicat al Comisiei Europene.

În același timp, 23% dintre respondenți au luat antibiotice în ultimul an, cel mai mic procent din 2009 încoace, care arată în mod clar că activitatea statelor membre și a Comisiei de a contribui la sensibilizarea cetățenilor cu privire la riscurile utilizării excesive a antibioticelor dă roade. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut.

Sondajul Eurobarometru arată că:

• Utilizarea antibioticelor a ajuns la un nivel minim record: 23% dintre europeni afirmă că au luat antibiotice sub formă orală în ultimul an, cel mai mic procent din 2009 încoace. Însă acest procent variază de la 42% în Malta, la 15% în Suedia și Germania.
• Aproximativ 8% dintre antibiotice au fost administrate fără rețetă medicală.
• O foarte mare parte dintre europeni au luat antibiotice fără justificare (adică doar pentru infecții virale sau pentru simptome).
• Doar jumătate (50%) dintre respondenți știu că antibioticele sunt ineficace împotriva virusurilor.
• Doar 3 din 10 europeni știau că utilizarea nenecesară a antibioticelor le face să devină ineficiente, că administrarea antibioticelor ar trebui să înceteze numai la finalizarea întregii cure de tratament, că antibioticele generează adesea efecte secundare, cum ar fi diareea, și că antibioticele nu sunt eficace împotriva răcelilor.

Rezistența la antimicrobiene (RAM) este unul dintre cele mai mari riscuri pentru sănătatea umană și este una dintre primele 3 amenințări la adresa sănătății identificate de Autoritatea pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară din cadrul Comisiei, care necesită măsuri de coordonare la nivelul UE.

Noi date publicate astăzi de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor estimează că, în Uniunea Europeană, Islanda și Norvegia, peste 35.000 de persoane mor în fiecare an din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice. Astfel de infecții cauzează în UE costuri suplimentare cu asistența medicală și pierderi de productivitate în valoare de 1,5 miliarde euro.