Cum a fost fraudat bacalaureatul la comanda unui inspector general. 61 de inculpați într-un caz în care justiția română mai creează un precedent: „Rezolvările neoficiale nu sunt informații confidențiale”

O anchetă a procurorilor anticorupție a scos la iveală o fraudă de mari proporții, într-un caz petrecut la examenul de bacalaureat din 2023 în județul Mureș, arată datele consultate de HotNews.ro în 13 dosare aflate pe rolul Tribunalului Mureș. Principalul vizat de ancheta DNA este fostul șef al Inspectoratului Școlar Județean Sabin Gavril Pășcan, care a demisionat din funcție în vara anului trecut, înainte ca DNA să anunțe public punerea sa sub urmărire penală.

• Alături de Pășcan au fost puse sub acuzare alte 60 de persoane: cadre didactice, dar și elevi care au primit rezolvările în timpul examenului.
• Profesorii membri în comisiile de examen sunt acuzați că le strecurau elevilor răspunsurile în foile de ciornă.
• 13 inculpați au semnat acorduri de recunoașterea vinovăției.
• Tribunalul Mureș a judecat diferit dosarele ajunse pe rând în instanță, deși faptele de care sunt acuzați cei trimiși în judecată de DNA sunt aceleași: folosirea fără drept a informațiilor confidențiale.
• În două dintre cazuri, judecătorul nu a fost de acord cu condamnarea profesorilor – care și-au recunoscut faptele – pe motiv că varianta neoficială de rezolvare a subiectelor de către alte persoane, variantă ajunsă la elevi, nu se încadrează în categoria informațiilor clasificate. DNA a contestat cele două sentințe.
• În cazul a trei profesori, aceeași instanță a admis acordurile și a decis condamnarea pentru folosirea informațiilor nedestinate publicității în timpul examenului de bacalaureat din 2023, în sensul transmiterii rezolvărilor către unii candidați.
• Fostul inspector general al ISJ Mureș încă nu a fost trimis în judecată, ancheta continuând în cazul său.
• Frauda petrecută în 2023 la Mureș nu a fost un episod izolat. În 2020, profesorii din Alba care corectau lucrările elevilor din Mureș au descoperit 32 de lucrări identice la limba română. Cazul nu a fost urmat de o anchetă penală, singura urmare fiind eliminarea celor 32 de elevi din examen.

Cazul petrecut în 2023 în județul Mureș arată cum o metodă de fraudare a bacalaureatului a ajuns să fie orchestrată chiar de către cel care ar fi trebuit să vegheze la buna desfășurare – șeful Inspectoratului Școlar Județean Mureș.

Datele din dosarele consultate de HotNews arată că „inspectorul școlar general Pășcan Sabin Gavril a determinat președinții, vicepreședinții, membrii comisiilor de bacalaureat din mai multe centre de examen organizate în județul Mureș să permită, prin intermediul membrilor supraveghetori, accesul anumitor candidați, în timpul derulării probelor de examen, la informații ce nu sunt destinate publicității, prin înmânarea către respectivii candidați de ciorne pe care se regăsea rezolvarea subiectelor de examen”.

Inițial, în august anul trecut, când acuzațiile aduse inspectorului general Pășcan au fost făcute publice de către DNA s-a făcut referire la un caz singular, al unui elev care îl mituise pe șeful ISJ Mureș cu 3.000 de euro pentru a promova bacalaureatul. Pe lângă acuzația de luare de mită, DNA anunța, tot atunci, că Pășcan era anchetat și pentru instigare la abuz în serviciu pe motiv că ar fi aprobat transferul unui elev, după ce a cerut părinților acestuia – interpreți de muzică populară – să cânte gratuit la un eveniment organizat de ISJ Mureș.

Numărul elevilor din Mureș care au fraudat examenul în 2023, după ce au primit rezolvările în ciorne, era mult mai mare, arată datele din dosarele ajunse la Tribunalul Mureș.

Cum a pornit totul

Sabin Pășcan se afla în vizorul procurorilor încă din anul 2022, însă pentru alte fapte. Polițiștii au deschis un dosar penal pentru abuz în serviciu în urma unei sesizări din oficiu care semnala că inspectorul general ar fi aprobat în 2021 înființarea unui post de director adjunct la Liceul Tehnologic „Ioan Bujor” din Reghin, deși în statutul de funcționare al ISJ și al respectivei unități de învățământ nu era prevăzută o asemenea funcție.

Ulterior, cercetările s-au extins pentru o altă faptă de abuz în serviciu privind angajarea ilegală a unui alt director. În timpul monitorizării abuzului în serviciu, procurorii aveau să ajungă și la fraudarea bacalaureatului. Când cei care au fost surprinși oferind mită inspectorului general au fost luați la întrebări, au recunoscut totul, iar unii dintre ei au depus și denunț împotriva sa, chiar dacă scopul – promovarea examenului – fusese atins.

Datele din dosar arată că prima mită oferită șefului ISJ a fost de 3.000 de euro. Cel care a dat banii era tot un cântăreț de muzică populară, care participase la evenimente organizate de ISJ Mureș. Tânărul nu avea diplomă de bacalaureat, iar la unul dintre evenimente l-a auzit pe inspectorul general că este dispus să rezolve orice „dacă totul va ieși bine”.

Interpretul l-a întrebat dacă l-ar putea ajuta și pe el să ia bacalaureatul și a primit asigurări că se va rezolva totul. Cu două săptămâni înaintea examenului, cântărețul de muzică populară s-a prezentat în biroul inspectorului general pentru a pune la punct înțelegerea. El a declarat la audieri cum auzise prin oraș că mita pentru a promova examenului de bacalaureat este de 15.000 de euro. Suma i se părea peste posibilitățile sale și i-a spus acest lucru lui Pașcan.

Șeful ISJ a infirmat că ar exista un tarif de 15.000 de euro, cerându-i interpretului de muzică populară să propună el un preț. 3000 de euro a fost suma avansată, pe care Sabin Parascan a acceptat-o, arată datele din anchetă. Șeful ISJ l-a instruit pe bărbat cum să procedeze în ziua examenului, informându-l că va primi rezolvarea subiectelor pe o ciornă care îi va fi dată de către supraveghetori.  

Bilete cu numele candidaților, în telefoanele profesorilor din comisii

Pe 21 martie 2024, DNA- Serviciul Teritorial Târgu Mureș a început urmărirea penală împotriva a 51 de persoane – cadre didactice și elevi – pentru infracțiunea de „folosire în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații”. Câteva luni mai târziu, în 5 august, numărul inculpaților din dosar a ajuns la 61.

Potrivit procurorilor DNA, metoda fraudării examenului de bacalaureat prin transmiterea rezolvărilor printre ciorne elevilor care ofereau mită a avut loc în sesiunea iunie-iulie 2023 în patru centre de examen din Mureș: Colegiul Economic „Transilvania”, Colegiul Național Unirea, Colegiul Agricol ”Traian Săvulescu”- toate trei din Târgu Mureș- și Colegiul Național „Petru Maior” din Reghin. La perchezițiile făcute anul trecut la profesorii vizați de anchetă, procurorii au găsit inclusiv bilețele pe care erau trecute numele elevilor care urmau să promoveze fraudulos bacalaureatul, dar și al cadrelor didactice implicate în mecanismul fraudării.

Pe bilețele erau scrise și probele la care trebuiau „ajutați” candidații. Unii dintre ei au primit rezolvările la toate cele trei probe scrise, alții doar la una sau două. Fotografiile cu respectivele bilete au fost găsite în telefoanele mai multor profesori care au făcut parte din comisiile de examen și au fost percheziționați.

Potrivit probelor administrate până în prezent de procurori, modul de operare în cazul de la Târgu Mureș era foarte bine pus la punct. Inspectorul general Pășcan își alegea oamenii cu care să poată pune în practică planul.

Subiectele examenelor naționale sunt stocate pe serverele Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE) până în ziua examenului. În ziua probei este trasă la sorți varianta de examen și una de rezervă și trimisă în teritoriu inspectoratelor școlare.

Conform datelor din ancheta DNA Mureș, după ce subiectul de examen era transmis de la CNPEE la Mureș și era multiplicat, anumiți profesori primeau subiectele și erau trimiși să le rezolve într-o cameră specială. Acest lucru se întâmpla înainte de ora 9.00, atunci când oficial subiectele ajungeau și la elevi.

Profesorul desemnat să rezolve subiectele avea la dispoziție o oră. Apoi, foaia cu răspunsurile ajungea la șeful comisiei, care multiplica răspunsul și așeza foile între ciornele oferite suplimentar elevilor. În general, elevii primeau ciornele cu rezolvările de la supraveghetori în jurul orei 10.00-10.30. Ei transcriau rezolvările de pe ciornele scrise de profesori pe foile de concurs.

Șapte dosare soluționate

Mulți dintre inculpații din dosar au recunoscut acuzațiile, oferind detalii procurorilor.

Până în prezent, 13 dintre inculpați au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției, procurorii stabilind pedepse cu suspendare pentru toți. Dintre aceștia, nouă sunt cadre didactice. Toate cele 13 acorduri au fost înaintate instanței pentru validarea condamnărilor.

Tribunalul Mureș a abordat diferit cazurile, chiar dacă faptele erau aceleași. Din cele 13 dosare care se regăsesc pe portalul Tribunalului Mureș, șapte au fost soluționate. În cinci dintre ele, instanța a admis acordurile și a validat condamnarea inculpaților. Este vorba de trei cadre didactice și un elev. Ultimul acord de recunoaștere a vinovăției a fost validat pe 31 decembrie.

Elevul acuzat că a copiat rezolvările la toate cele trei probe ale bacalaureatului – română, matematică, biologie – a fost condamnat la 1 an și 8 luni de închisoare cu suspendare, cu amânarea aplicării pedepsei pentru un termen de supraveghere de doi ani. Asta înseamnă că pedeapsa îi va fi stearsă din cazier dacă în cei doi ani nu va mai încălca legea. Instanța a dispus anularea diplomei de bacalaureat obținută fraudulos. 1 an și 4 luni de închisoare a primit și cântărețul care l-a mituit pe inspectorul general cu 3.000 de lei. În cazul celor trei cadre didactice pentru care Tribunalul Mureș a validat pedepsele stabilite de procurori, condamnările sunt cuprinse între 1 an și 8 luni și 2 ani și 8 luni.

Decizii contradictorii

În alte două dosare care vizau tot două cadre didactice, judecătorul Tribunalului Mureș nu a fost de acord cu optica procurorilor DNA. Într-unul dintre dosare a respins acordul de recunoaștere a vinovăției, iar în celălalt a dispus restituirea dosarului la procuror. Motivele invalidării celor două acorduri nu au legătură cu pedepsele stabilite – de asemenea cu suspendare -, ci cu încadrarea faptelor.

Deși admite că a existat o fraudare a examenului de bacalaureat, tribunalul argumentează că ciornele pe care profesorii au scris rezolvările nu se încadrează în categoria informațiilor nedestinate publicității.

„Instanța apreciază că documentele pe care se regăseau variantele neoficiale de rezolvare a subiectelor de examen la disciplinele Limba și literatura română și Biologie Vegetală și Animală nu au caracter de informații ce nu sunt destinate publicității, nefiind documente care să fi intrat în posesia inculpatei în virtutea atribuțiilor legale pe care aceasta le avea în calitatea de vicepreședinte al Comisiei de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2023, în cadrul Centrului de examinare Colegiul Agricol „Traian Săvulescu” Târgu Mureș și care să fie supuse unui regim strict de circulație”, a motivat judecătorul respingerea acordului.

În opinia instanței, în categoria informațiilor nepublice se încadrează doar subiectele de examen sau baremele oficiale de rezolvare a acestora, ori în cazul respectivei profesoare parchetul reținuse accesul la o variantă neoficială de rezolvare a subiectelor.

În cazul unui alt profesor supraveghetor, tribunalul a respins acordul și a restituit dosarul  la DNA, invocându-se aceleași motive: rezolvările clandestine la examenele naționale nu pot fi considerate informații cu caracter confidențial, chiar dacă acestea ajung la candidați.

„Încălcarea unor dispoziţii din metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat care prevăd interdicţii pentru preşedintele, vicepreşedintele, secretarul şi membrii comisiei de a da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor, iar pentru asistenţi de a da indicaţii, de a discuta între ei sau de a rezolva subiectul de examen nu se poate circumscrie elementului material al infracţiunii reţinute în sarcina inculpatei, sancţiunea nerespectării acestor dispoziţii putând fi, eventual, una disciplinară”, a motivat Tribunalul Mureș decizia din cel de-al doilea dosar.

Explicațiile DNA

Procurorii DNA au contestat cele două soluții ale tribunalului, în prezent dosarele aflându-se la Curtea de Apel Târgu Mureș, unde magistrații sunt așteptați să pronunțe deciziile definitive.

Metodologia privind organizarea examenului de bacalaureat stipulează că subiectele devin publice după finalizarea probelor scrise. Ele se publică oficial pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării.

DNA a criticat cele două decizii ale Tribunalului Mureș, arătând că „desfășurarea în condiții de egalitate de șanse și corectitudine a acestui examen este mai mult decât un interes social superior, este chiar un deziderat al întregului sistem de învățământ, ca atare e greu de imaginat o situație în care subiectele în care subiectele ar putea să circule fără a fi vorba de încălcarea acestor norme legale și fără a duce atingere confidențialității acestor informații”.

Procurorii DNA susțin că și în cazul în care acea rezolvare, provenită de la un terț, nu ar reprezenta o informație confidențială, „este discutabilă și modalitatea în care subiectele, care ar avea o certă caracteristică de secret de serviciu, au fost distribuite, însă este evident că fără subiecte nu s-ar fi putut face acea rezolvare care să parvină candidaților”.