Cum a rămas repetentă „România educată”. „Școala noastră produce studenți care nu au auzit de Napoleon. Și ne mirăm cum s-a votat?”

Rezultatul surprinzător al turului I al alegerilor prezidențiale reflectă nu doar nemulțumiri sociale și politice, ci și probleme adânci ale sistemului de educație. Acestea au făcut ca niște vorbe atent ticluite, ale unui candidat cu viziuni și convingeri controversate, să cucerească un electorat deziluzionat. Programul politic al lui Călin Georgescu, bazat pe sloganul „Hrană, Apă, Energie”, a captivat peste 2 milioane de oameni, fascinați de promisiunea reconectării la valorile tradiționale și a curățării actualului sistem, descris ca fiind „corupt și alienat”.

Printre votanți au fost și mulți profesori, atrage atenția Maria Ștefania Manea, profesor de limba română. Dascălii, considerați cândva „arhitecții” viitorului, sunt acum parte a unui sistem subminat, iar elevii, oglinda acestei realități, ajung victimele directe ale unei educații goale de substanță. Psihologul educațional Dacian Dolean crede că votul masiv pentru Călin Georgescu este un eșec al programului „România educată”, care ar fi trebuit să-i învețe pe elevi gândirea critică, iar profesorul universitar Mihai Maci spune că nu doar gândirea critică lipsește absolvenților școlii românești, ci și cunoștințe de bază, precum cine a fost Napoleon sau ce e atracția gravitațională.

Programul „România Educată” este o inițiativă lansată de președintele Klaus Iohannis în 2016, având ca scop reforma sistemului educațional românesc până în 2030. Deși proiectul a arătat impecabil pe hârtie, lipsa unei strategii clare de implementare și a finanțării adecvate l-a transformat într-un exemplu de „formă fără fond”, cum îl numește Dacian Dolean. Sistemul educațional continuă să se confrunte cu probleme cronice, precum deficitul de cadre didactice, abandonul școlar ridicat și lipsa competențelor digitale necesare​. Deși s-a promis reducerea analfabetismului funcțional la sub 20% până în 2030, testele PISA arată că performanțele elevilor rămân scăzute, iar aproape jumătate dintre elevi citesc fără a înțelege mesajul. Profesorii nu intră mulțumiți la clasă și nici părinții nu au cuvinte de laudă la adresa școlii românești. Lipsa gândirii critice și pregătirea slabă a elevilor sunt menționate frecvent de specialiști ca efecte directe ale lipsei de reforme eficiente​. La primul tur al alegerilor prezidențiale de anul acesta, au ieșit la iveală toate lucrurile lăsate de izbeliște ori făcute de mântuială.

• Citește continuarea articolului pe site-ul nostru de parenting www.totuldespremame.ro.