Cum ajuta statul TVR in lupta cu concurenta, la nivel de continut, printr-un proiect de lege / Proiectul PSD de separare a functiilor de presedinte si director general la TVR si Radio Romania, respins de Comisia de Cultura

Comisia de cultura din Camera Deputatilor a respins proiectul de lege al PSD prin care se se separa functiile de presedinte al Societatii Romane de Televiziune si al Societatii Romane de Radiodifuziune de cele de director general si care permite TVR sa foloseasca fonduri de la buget pentru licente si acoperirea unor evenimente, lucru care nu era posibil pana acum.

Rezultatul votului a fost la limita – 13 voturi pentru, 12 impotriva si 2 abtineri, care se cuantifica drept voturi impotriva.

Proiectul a fost prezentat in comisie de senatorul PSD Georgica Severin.

Camera Deputatilor este prima camera sesizata, dupa votul in plen va merge la Senat, care este Camera Decizionala.

Inainte de toate, proiectul abroga articolul din lege potrivit caruia cel care detine functia de presedinte al SRTv sau SRR este si director general al societatii. Dar acelasi proiect introduce si o serie de conditii si obligatii pentru membrii Consiliului de Administratie si stabileste atributiile presedintelui CA, respectiv ale directorului general. In plus, legea se modifica asa incat TVR si Radioul public sa poata folosi bani de la stat si pentru cheltuieli majore legate de continut, lucru care nu era posibil pana acum.

Proiectul de lege aduce o schimbare importanta. Pana acum, Televiziunea publica isi acoperea, potrivit legii, cea mai mare parte a cheltuielilor legate de continut folosind veniturile proprii (taxa radio-TV, publicitate). Banii primiti de la bugetul de stat aveau, in cea mai mare parte, destinatii tehnice: acoperirea unor cheltuieli de dezvoltare, achizitia de echipamente, utilizarea statiilor de emisie (fonduri datorate agentilor economici din sistemul comunicatiilor), paza, cotizatii la organizatiile internationale din care fac parte.

Acest lucru se schimba radical prin patru randuri din noul proiect de lege: la articolul 41, se introduce un nou alineat: „Din fondurile alocate de la bugetul de stat prin legea bugetara anuala se pot finanta si achizitia de licente, productia si difuzarea evenimentelor de importanta majora cu caracter cultural, artistic si sportiv, interne sau internationale, stabilite conform legii”.

De notat ca mare parte din datoriile cumultate de TVR in ultimii 10 ani sunt cauzate de contracte usturatoare, de zeci de milioane de euro, semnate de fostele conduceri pentru licente si drepturi de transmisie – vezi contractul din 2008 pentru UEFA Champions League (peste 35 de milioane de euro) sau contractul cu Universal pentru filme, contract pentru studioul american a dat in judecata TVR pretinzand pagube de 11 milioane de dolari, in 2011.

UPDATE Parlamentarul Georgica Severin, initiator al proiectului de lege, a precizat pentru HotNews.ro ca noul alineat ce se refera la banii de la buget pentru licente nu se refera la transmisia unor meciuri de club, filme etc., ci la transmisiile evenimente „de importanta majora” prevazute deja in lege, precum Olimpiadele, campionatele mondiale sau europene sau Festivalul Enescu, „la care toata lumea trebuie sa aiba acces”.

Potrivit Legii audiovizualului, evenimentele considerate de importanta majora sunt stabilite periodic de guvern, la propunerea CNA, iar ele pot fi difuzate „in exclusivitate” numai daca difuzarea nu priveaza o parte importanta a publicului din Romania de posibilitatea sa le urmareasca in direct sau decaalat, la un serviciu de programe cu acces liber.

Potrivit lui Georgica Severin, daca aceasta prevedere va deveni lege, TVR va putea solicita bani de la buget pentru astfel de cheltuieli atunci cand depune planul de cheltuieli in vederea stabilirii bugetului pe anul urmator. In cazul adoptarii legii, „si anul acesta ar putea sa foloseasca din banii de la buget, dar daca face economii din alta parte”.

Pe de alta parte, conform noului proiect de lege, membrii Consiliului de Administratie trebuie sa indeplineasca o serie de criterii care nu erau formulate clar pana acum:

sa aiba „prestigiu profesional si civic”;
sa aiba experienta de minim cinci ani in media, cultura, domeniul economico-financiar sau juridic
sa aiba experienta si capacitate decizionala
sa cunoasca legislatia de profil
sa stie cel putin o limba straina de circulatie internationala

La capitolul obligatii ale membrilor CA:

acestia trebuie sa renunte la calitatea de membru de partid sau de membru in conducerea organizatiilor sindicale
daca, pana acum, au fost dese cazurile in care angajati TVR ajungeau membri CA la propunerea unor partide politice, acest lucru nu ar mai fi posibil: „cu exceptia celor doi reprezentanti ai personalului angajat al celor doua societati, [membrii CA] nu pot avea calitatea de angajati ai SRR, respectiv ai SRTV, ei sau rudele lor pana la gradul al II-lea inclusiv”
nu pot face parte din CA la societati comerciale din audiovizual sau la societati cu care SRR si SRTV au afaceri sau sunt interese contrare
nu pot candida la functia de director general al societatii

Daca, pana acum, cele doua institutii erau conduse de un director general interimar in cazul in care era demis Consiliul de Administratie, separarea functiilor de director general si de presedinte permite ca, in noul context, societatea sa fie condusa de directorul general si comitetul director pana la numirea unui nou CA

In cazul presedintelui CA, cele mai multe atributii sunt de reprezentare, pe langa acesta el trebuind sa conduca lucrarile CA si sa negocieze contractul de management cu castigatorul concursului pentru postul de director general.

Directorul general este ales pe baza unei selectii de proiecte de management si are un mandat de patru ani. Alegerea sa se face conform unor reguli stabilite de Consiliul de Administratie, iar Comisia de selectie este formata din cinci membri: presedintele CA, trei specialisti din afara institutiei, respectiv un angajat al SRR/SRTv „cu prestigiu profesional”

Directorul general poate fi demis prin votul CA in cazul in care incalca legea, savarseste abateri grave, nu atinge indicatorii de performanta stabiliti prin contract sau daca se constata o activitate economico-financiara neperformanta.