Cum ar trebui pregătit creierul să învețe din nou

Vacanța se apropie dureros de repede de final, iar „Back to school” este sloganul care aproape că dă fiori. Încet-încet se realizează și tranziția către un alt program al zilei, în care orele de culcare și de trezire să înceapă să semene cât mai mult cu cele „consacrate” în timpul anului școlar. Desigur, toate aceste lucruri au și ele rolul și rostul lor, dar se scapă din vedere un aspect important: antrenarea creierului pentru programul de învățare, pentru că și el a fost de fapt în vacanță…

Iată câteva recomandări pentru a pregăti creierul să învețe din nou, valabile pentru elevi și studenți, dar nu numai pentru ei.

1. Program de exerciții fizice

Ar putea să pară că nu există nicio legătură între mișcarea fizică și activitatea cerebrală. În realitate există, și încă una importantă. În timpul exercițiilor fizice – de orice fel dar în special a celor de intensitate mai mare, cum sunt cele cardio, ridicarea de greutăți sau 30 de minute de alergare – nivelul de oxigen din sânge crește, iar acest sânge bine oxigenat ajunge inclusiv la creier. Astfel, se poate spune că exercițiile fizice contribuie la stimularea dezvoltării de noi conexiuni interneuronale, ceea ce aduce beneficii majore. În plus, exercițiile fizice practicate în mod regulat îmbunătățesc eliberarea de endorfine, care reduc nivelul de stres și anxietate și contribuie decisiv la starea de spirit generală.

Rezultatul unei revizuiri care a inclus mai multe studii desfășurate de-a lungul timpului, atât pe oameni cât și pe animale, au sugerat că exercițiul fizic poate declanșa procese care facilitează neuroplasticitatea și, prin urmare, îmbunătățește capacitatea unui individ de a răspunde noilor cerințe prin adaptări comportamentale.

2. Exersează și testează

Cei mai mulți dintre noi credem că cel mai bun mod de a ne pregăti pentru un nou an de studiu este de a recapitula informațiile pe care le-am acumulat în anteriorul. Și că a reciti notițele sau paragrafele importante subliniate în cărți, este metoda cu care nu dăm greș. Oamenii de știință au însă altă părere, considerând că din punct de vedere al eficienței această metodă se află în coada clasamentului. Aceștia susțin că cele mai bune rezultate le vom obține dacă vom adopta practica recuperării și practica distanțată. Prima este de fapt o autotestare, în care alegem o temă și scriem tot ce am reținut din ea, după care ne verificăm cu manualul/cartea din care am învățat. Reluăm procesul de mai multe ori, astfel încât să reușim să recuperăm cât mai multe dintre informații. Practica distanțată, care oferă beneficii pe termen lung, este să ne autotestăm constant în acest mod la intervale mai lungi de timp (zile, nu zeci de minute!). Aceste tehnici de învățare, alături de altele, dezvoltate de psihologi cognitivi și educaționali, precum interogarea elaborată, auto-explicarea, rezumarea, utilizarea imaginilor pentru învățarea textului, recitire, testare practică, practică distribuită și practică intercalată, au fost studiate și comparate de psihologul John Dunlosky de la Kent State University și colegii săi, și reunite într-o monografie.

Studiile arată că începem să uităm ce am învățat după o zi, iar după 30 de zile ne mai amintim doar circa 2-3% din ce am învățat.

3. Citește

Dacă vrei să-ți îmbunătățesti modul de funcționare al creierului pe mai multe niveluri, atunci lectura ar trebui să devină o constantă. Fie că este vorba de romane sau articole din reviste, lectura este una dintre cele mai bune modalități de a consolida procesele de gândire de ordin superior ale creierului. În plus, lectura îți va permite să devii mai creativ.

Într-un studiu efectuat la Universitatea Emory, intitulat „Efectele pe termen scurt și pe termen lung ale unui roman asupra conectivității în creier”, cercetătorii au descoperit că imersarea într-un roman fictiv îmbunătățește conexiunile neuronilor din creier și îmbunătățește funcția generală a acestuia. De asemenea, au descoperit că lectura romanelor de ficțiune întărește capacitatea cititorului de a se pune în locul altei persoane, de a empatiza și de a-și putea imagina desfășurarea acțiunii ca și când ar urmări un film.

4. Memorează

Una dintre cele mai bune modalități de a crește potențialul creierului este să înveți cum să memorezi. Poți încerca să memorezi fragmente de text, poezii sau versurile unor cântece. În acest fel vei descoperi care este metoda de păstrare a informațiilor care funcționează cel mai bine la tine, și o vei putea folosi în procesul de învățare.

Modalități practice de a memora sunt repetiția, scrisul (unele persoane învață mai bine atunci când copiază informațiile în mod repetitiv) și mnemotehnica (înlesnirea memorării folosind lanțuri de asociații mentale, conversiuni, acrostihuri, rime și asonanțe etc).

Și un aspect care poate să pară un paradox: acela că problemele cu memoria pot avea și un rol pozitiv. Potrivit psihologului Oana Tenea, citată de Smartliving.ro, „în cazul în care sistemul nostru cognitiv este supraaglomerat cu informaţii şi, drept urmare, devine rigid, inert, uitarea este utilă. Ca sistemul cognitiv să-şi recapete capacitatea de a funcţiona normal, el trebuie curăţat de informaţiile de prisos, de balast, ce împovărează sistemul. Or, exact acest lucru îl face uitarea. Ea lichidează cunoştinţele devenite inutile în urma perderii actualităţii şi valorii lor cognitive. Un alt caz în care problemele cu memoria pot avea o conotație benefică ar fi surmenajul sistemului nervos. În această situaţie uitarea joacă rol protector.”

5. Învață o nouă abilitate

Provoacă-ți creierul să-și folosească neuroplasticitatea, făcând ceva ce fie nu ai mai făcut niciodată până acum, fie ai mai făcut dar nu ești atât de bun. Poate fi vorba de desenat, cusut sau grădinărit – să zicem -, dar lista este efectiv nesfârșită.

6. Fă puzzle, sudoku, dezleagă cuvinte încrucișate

Dacă vrei să-ți dezvolți abilitățile cognitive, puzzle-urile sunt excelente! Îți antrenează creierul astfel încât să devii mai bun în abilitățile de rezolvare a problemelor și recunoașterea detaliilor minore. La fel de bune sunt și rezolvarea exercițiilor tip sudoku sau dezlegarea de cuvinte încrucișate.

7. Învață o limbă străină

Într-un studiu, dr. Thomas Bak de la Școala de Filosofie, Psihologie și Științele Limbii din Edinburgh, a descoperit că adulții tineri care cunosc o a doua limbă au avut rezultate semnificativ mai bune la testele de atenție și concentrare decât omologii lor care cunoșteau o singură limbă.

Dacă simți că ți-ar putea fi dificil să înveți o nouă limbă, folosește una dintre multiplele resurse disponibile: programele precum Duolingo, Rosetta Stone ori aplicațiile care pot fi descărcate. De asemenea, vizionarea de filme este o metodă bună de a învăța o limbă străină. Urmărește de câteva ori filmul cu subtitrare, apoi fără, pentru a vedea câte fraze și expresii înțelegi.

8. Dormi suficient

Somnul este extrem de important pentru a menține un creier puternic. Cercetările sugerează că sunt necesare între 7 și 9 ore de somn pe noapte, în caz contrar creativitatea, abilitățile de rezolvare a problemelor și situațiilor precum și abilitățile de gândire critică, sunt total compromise. Studiile au arătat că și o singură noapte nedormită crește concentrația unor biomarkeri din sânge care reprezintă un semnal de alarmă că, din păcate, creierul nu poate funcționa corect.

Dr. Ioan Bulescu, medic specialist ORL cu competențe în somnologie, a subliniat pentru Smartliving.ro că „lipsa somnului suficient este o modificare frecvent întâlnită, fie din cauza stilului de viață, fie din cauza unor tulburări de somn. Deși a ajuns să fie considerată uneori normală, lipsa somnului are efecte atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Efectele imediate ale somnului insuficient, vorbind aici de scurtarea chiar cu una-două ore a somnului normal, sunt legate în principal de funcțiile sistemului nervos central. Cel mai frecvent sunt întâlnite somnolența diurnă excesivă, scăderea vitezei de reactie, tulburările de memorie și de concentrare, iritabilitatea și o scădere globală a calității vieții.”

9. Mănâncă sănătos

Desigur, dieta are un impact mare asupra modului în care funcționează întregul organism și în special creierul. Alimentele potrivite vor influența cantitatea de energie pe care o ai și cât de bine funcționează creierul. O dietă bogată în nutrienți, care să includă verdețuri, legume, fructe, nuci și semințe, poate susține acuitatea mentală și vigilența. Anumite alimente chiar au dovedit că pot îmbunătăți funcția creierului prin creșterea activității în cortexul prefrontal (care este asociat cu memoria de lucru), fiind vorba despre alimentele bogate în acizi grași Omega-3.

Concluziile unui studiu realizat în 2018 au arătat că suplimentarea cu Omega-3 are un rol important în menținerea și îmbunătățirea sănătății creierului, în special în rândul persoanelor cu niveluri inițiale scăzute de acizi grași și a celor cu cerințe crescute, cum sunt – printre alte categorii – și tinerii care studiază. Recomandările acestora au făcut referire la menținerea unui nivel optim de acizi grași Omega-3 pe toată durata vieții, fie din surse alimentare, fie prin administrarea de suplimente. (Sursa foto:

Dreamstime.com

)