Cum arată Dâmbovița când nu este „încorsetată” în beton? Zona ar putea deveni al doilea parc natural al Bucureștiului
Când aud „Dâmbovița”, bucureștenii se gândesc la canalul de beton din Piața Unirii, un loc anost și lipsit de viață. În București există însă și un loc unde Dâmbovița arată altfel. La intrarea în București, în Lacul Morii, canalul de beton a fost luat din nou în stăpânire de natură și s-a transformat într-o fabrică de viață – un „paradis al păsărilor”, cum îl numesc biologii. Locul a fost descoperit în pandemie de Asociația Parcul Natural Văcărești, iar datorită biodiversității extraordinare ar putea deveni al doilea parc natural al Bucureștiului. În plus, zona este și ușor accesibilă, fiind perfectă pentru plimbare, alergare sau o plimbare cu bicicleta, pe mal fiind amenajată o promenadă de circa 3,5 km, între Lacul Morii și Chiajna.
Delta Dâmboviței, practic zona dintre Lacul Morii și Chiajna, are o suprafață de circa 47 de hectare. În anii 80, când au fost făcute lucrările de sistematizare, malurile au fost betonate și aici, însă în ultimii aproape 40 de ani nimeni nu a mai intervenit și natura și-a făcut loc printre betoane și malurile sunt acum verzi, iar stuful a crescut din apă.
„Zona este sistematizată, malurile sunt betonate, nu vorbim de Dâmbovița sălbatică, originală, dar din anii 80, când a fost finalizat Lacul Morii și a fost refăcut stăvilarul de la Ciurel, dar au trecut peste 30 de ani, iar malurile s-au sălbăticit. Vegetația a crescut, s-a depus solul, plaurii s-au transformat, au fost acoperți de arbori, sălcii, trestii și când vin aici, am descoperit zona asta în 2021, îmi place să mă uit și să văd cum ar putea să arate Dâmbovița din București dacă s-ar interveni din punct de vedere al peisajului în anumite zone ale ei, vegetația să fie lăsată în mod controlat să invadeze și să sălbăticească”, a explicat Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural Văcărești.
Dincolo de partea estetică, locul a devenit casă pentru aproape 100 de specii de păsări, având acum o biodiversitate extraordinară, comparabilă cu Parcul Natural Văcărești.
„Ce are unic și spectaculos Dâmbovița de la intrarea în Lacul Morii până în Chiajna, zonă pe care noi o numim Delta Dâmboviței, deși nu este o deltă propriu-zisă, dar e o zonă unde Dâmbovița se varsă în Lacul Morii? Are multă apă și mult stufăriș, este o zonă de sălbăticie, desișuri umede, care pentru zeci de specii de păsări reprezintă un paradis. Noi în fiecare primăvară și iarnă ne întâlnim și numărăm păsările care se lasă pe bălțille acestea și am numărat până acum peste 100 de specii, unele dintre ele inedite, cum este pescărușul arctic, fiindcă este o zonă care permite oprirea păsărilor în pasaj și este o zonă de iernare – când îngheață bălțile în București sau este foarte frig locurile astea permit hrănirea. Toate păsările de apă pe care le cunoaștem noi din Parcul Natural Văcărești sunt și aici, de la tot felul de specii de rațe -rața mică, rața pestriță, rața lingurar, rața mare, rața cu gât roșu, rața cu cap castaniu, până la specii mai mari – stârc, lebădă, cormoran”, a explicat Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural Văcărești.
Locul mai mai are un avantaj. Pe mal, între Lacul Morii și Chiajna a fost amenajată deja o promenadă, astfel că este ușor accesibil pentru toată lumea.
„Combinația asta de întindere apă, stufăriș și deschiderea pe care o oferă locul, fiindcă este marginea orașului și nu se văd deocamdată atât de multe clădiri construite, îți dă un sentiment foarte plăcut. Cred că este un loc unic în București în care accesul este civilizat, peisajul este frumos și foarte bogat, și în weekend poți să vii să alergi aici, să te plimbi cu bicicleta, să vii cu copiii să te plimbi”, a explicat Dan Bărbulescu.
Planul Asociației Parcul Natural Văcărești este ca pe termen scurt zona să cape un statut de protecție astfel încât să nu fie distrusă.
„Interesul nostru, pe termen scurt, este ca zona să obțină un statut de protecție naturală pe ce înseamnă zona de luciu de apă, adică partea de luciu și stufăriș, regim de protecție naturală care poate să fie de interes local sau chiar parc natural. Ca și la pajiștea Petricani și în Băneasa, există argumente de natură științifică ca aceste zone să devină chiar parcuri naturale. Pe de altă parte, ne dorim ca zona să devină din ce în ce mai cunoscută datorită acestor caracteristici naturale. Apoi să începem să urmărim mai bine diversitatea, ca să știm cu exactitate ce specii trăiesc, unde, să aplicăm niște măsuri de conservare și reconstrucție ecologică. Pot fi făcute foarte multe lucruri astfel încât acest pasaj verde-albastru să rămână în continuare astfel, blocurile să nu ajungă până în buza lui, chiar să fie amenajat un parc liniar pe margine, am văzut că primăria se gândește cam la același lucru”, a explicat Dan Bărbulescu.
Luciul de apă este în administrarea Apelor Române, iar asociația sune că va discuta cu administratorul pentru un parteneriat.
„Administrația Bazinală Ilfov este deschisă la aceste discuții, cumva suntem în relații de colaborare cu ei de la Parcul Natural Văcărești și dacă reușim să atragem de partea acestei idei și Primăria Sector 6, poate chiar Primăria Chiajna, am putea să construim o schemă de parteneriat care să faciliteze și să ducă în cele din urmă la concretizarea proiectului. Pe noi ne interesează ca oamenii să cunoască acest loc, să vină aici să se uite la păsări, școlile din zonă să organizeze mici tururi”, a explicat Dan Bărbulescu.
La fel cum s-a făcut și pe pajistea Petricani, în parteneriat cu Primăria Sectorului 2, Dan Bărbulescu spune că și aici se pot instala panouri de informare și se pot face mici evenimente pentru ai ajuta pe cei din zonă să descopere această oază de biodiversitate.
„Am vrea de anul viitor să începem discuțiile cu entitățile pe care le-am menționat și poate chiar să amplasăm panouri de informare, astfel încât oamenii care intră cu bicicleta sau aleargă să și cunoască mai mult despre natură și istoria zonei. Amplasarea unor panouri de informare, căsuțe pentru păsări, hrănitori, mici vizuini, poate în sezonul de împerechere, organizate mici acțiuni în vederea salvării broaștelor care traversează dinspre câmp spre apă, așa cum se întâmplă în țările civilizate – transportul se oprește timp de două săptămâni sau o lună astfel încât broscuțele să poată ajunge cu bine în zonele de înmulțire, pot transforma această zonă într-o atracție”, a explicat Dan Bărbulescu.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro