Cum au incercat nemtii clujeni sa rupa Ardealul

Istoricul Georg Herbstritt, angajat al celebrului Institut Gauck din Berlin, omologul CNSAS de la Bucuresti, dezva-luie, in exclusivitate pentru ZIUA de Cluj, culisele raportului STASI despre activitatea unui grup anticomunist, nationalist si reactionar avand centrul spiritual la Cluj.

Istoricul s-a aflat in aceste zile la Cluj, unde a sustinut, la Centrul Cultural German, o prelegere despre relatiile dintre STASI, temuta politie politica germana, si Securitate.

STASI nu avea surse bune

Citind documentele STASI din anii ‘70 despre Romania, se poate observa ca STASI nu avea surse foarte bune. Alaturi de unele rapoarte serioase exista si foarte multe care sunt superficiale si pline de greseli, spune Georg Herbstritt. Istroricul se refera la un raport intocmit de STASI in 1972 despre situatia Universitatii din Cluj.

Astfel, intr-o nota informativa datata 15 februarie 1972, sunt descrise presupuse actiuni subversive puse la cale de forte de dreapta din RFG si un grup reactionar din Romania.

Va prezentam mai jos cele mai importante pasaje din nota: Intre forte de dreapta din RFG, in special Asociatia de compatrioti din «Cele sapte cetati» si un grup anticomunist si nationalist de intelectuali de nationalitate germana din Romania exista legaturi (…). Centrul spiritual al grupului este Universitatea din Cluj.

Mai exista membri ai grupului si in Sibiu si Brasov, in redactiile ziarelor de limba germana locale din Sighisoara si Medias, in institutii culturale si in scoli.

Acest grup practica un cult al elitei. El se delimiteaza clar de RSR. (…) Din cate se spune, programul maximal al grupului prevede declararea Transilvaniei ca regiune autonoma si atribuirea unui statut politic special acesteia din urma.

Programul minimal prevede constituirea Brasovului ca oras german liber purtand numele de odinioara, Kronstadt, si cu un statut autonom recunoscut conform dreptului international.

Grupul celor cinci

Cine erau, insa, reactionarii? Ar fi fost vorba de un grup de 100 de intelectuali apartinand minoritatii germane din Transilvania. Centrul Grupului s-ar afla, dupa cum se aratase in nota, la Universitatea din Cluj. Raportul contine numele a cinci tineri germanisti din Cluj, de origine germana, care, aparent, ar fi condus grupul care urmarea separarea Transilvaniei.

Cei cinci mentionati in raportul intocmit de STASI sunt Michael Markel, Peter Motzan, Brigitte Tontsch, Bernd Kolf si Franz Hodjak. Istoricul de la institutul Gauck spune, insa, ca era vorba de o grava eroare. Cei cinci erau opusul unor nationalisti. Unii dintre ei au lucrat la revista trilingva Echinox (pe care Facultatea de Filologie o tipareste si in prezent – n.

red.), care in mod deosebit a contribuit la intelegerea dintre nationali-tati. Cum se explica atunci dezinformarea STASI? Istoricul Herbstritt explica: Problema reala era ca in cadrul germa-nisticii din Romania existau conflicte, iar in acest raport o directie a germanisticii isi denunta concurentii.

Ce cauta STASI la Cluj?

Problema e ca raportul STASI despre pretinsul grup reactionar de la Cluj n-a ramas o simpla nota informativa. El a ajuns, potrivit expertului de la Institutul Gauck, pe masa conducerii partidului comunist german, la ministrul de Externe al RDG de la acea vreme, dar si la serviciul secret sovietic, KGB.

Acest raport a indus celor mai importanti politicieni din RDG o anumita imagine despre Romania, si anume ca in Romania se puteau organiza curente politice, care in alte tari socialiste ar fi fost de mult dizolvate de politia secreta, explica Georg Herbstritt.

El mai spune ca interesul STASI pentru Romania era justificat de gestul lui Ceausescu din 1968, cand s-a opus invaziei trupelor sovietice in Cehoslovacia. De atunci, mai explica istoricul, STASI urmarea cu atentie orice semn care ar fi putut arata o tentativa de occidentalizare a Romaniei. Iar presupusele tendinte separatiste ale minoritatii germane se pliau perfect pe presupunerile STASI.

Cine este Georg Herbstritt

Referentul Georg Herbstritt lucreaza de sase ani Consiliul National de Studierea Arhivelor Serviciului Securitatii Statului fostei RDG, Berlin, cunoscuta si sub numele de Comisia Gauck. A publicat in 2005, impreuna cu istoricul Stejarel Olaru, volumul STASI si Securitatea, aparut la editura Humanitas.

Nascut in 1965, a studiat istoria contemporana si teologia catolica la Universitatea din Freiburg.

Verdict Gauck: Un caz Liviu Turcu n-a existat in Germania

Expertul de la Institutul Gauck, Georg Herbstritt, spune ca nici un fost ofiter al fostului serviciu secret comunist german n-a dezvaluit liste cu presupusi politicieni care ar fi colaborat, asa cum a facut recent fostul ofiter de Securitate Liviu Turcu. Fara dovada, nu are nici o valoare ce spune Liviu Turcu. Vrem dovezi, vrem sa lucram mai corect decat a facut-o Securitatea, afirma Herbstritt.

El adauga ca unul dintre scopurile importante ale continuarii procesului de deconspirare ar fi tocmai spargerea monopolului ofiterilor de informatii asupra trecutului. In fosta RDG, mai spune Herbstritt, ofiterilor de Securitate li s-a redus pensia si privilegiile si aproape 40 de fosti ofiteri au fost anchetati pentru spionaj.

Piedicapolitie politica

Georg Herbstritt se declara convins ca deconspirarea celor care au colaborat cu Securitatea trebuie sa continue in Romania, dar ca legea trebuie schimbata in sensul ca ar trebui eliminata sintagma politie politica. Legea romana contine o greseala. Faptul ca se refera la politia politica. Scopul unei asemenea anchete este de a afla informatii despre Securitate. Intreaga Securitate a fost politie politica. Si gata!, spune Herbstritt.

El mai spune ca dezbaterea si controversele care au loc acum in Romania s-au consumat in Germania acum 15 ani. La inceputul anilor ‘90, in Germania toti politicienii erau impotriva deschiderii arhivelor, dar, prin presiunea opiniei publice, procesul a avut loc si Comisia Gauck a dat raspunsuri de la caz la caz, a explicat expertul de la CNSAS-ul german.

Eficienta germana

El a adaugat ca, pana in prezent, peste 2 milioane de oameni au fost verificati. E drept, Comisia Gauck are 13 filiale in fosta Germanie de Est si peste 2 000 de angajati. A fost o vointa generala ca viitorii angajati ai administratiei si ai institutiilor statului sa fie verificati, afirma Herbstritt.

Istoricul spune ca, spre deosebire de Romania, comisia Gauck stabileste doar daca cineva a colaborat sau nu cu STASI, cat timp a facut-o si cat de mult s-a implicat in aceasta activitate de colaborare, insa nu propune sanctiuni.

Ce crede, insa, expertul de la Institutul Gauck ca ar trebui facut in Romania pentru ca deconspirarea sa se desfasoare normal? In primul rand, vad acest proces ca unul de invatare. Vreau sa fiu bine inteles. Chiar daca pare acum haotic, e un proces bun si care ar trebui sa se desfasoare mult mai repede, a mai spus istoricul Georg Herbstritt.