Cum explică STS de ce cloud-ul guvernamental finanțat cu 500 milioane de euro prin PNRR este de 10 ori mai scump decât un proiect inițiat de Guvernul Dăncilă

​500 de milioane de euro a alocat Guvernul Cîțu prin PNRR pentru realizarea unui cloud guvernamental, o infrastructură IT prin care ‘toate ministerele și agențiile ar urma să fie legate într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă’. Despre controversatul proiect de cloud guvernamental se vorbește din guvernarea PSD, doar că atunci, în mandatul de premier al Vioricăi Dăncilă, costurile erau estimate la 45 milioane euro. De ce această diferență? STS susține că proiectul din 2018-2019 viza doar o primă etapă, ce presupunea construcția unui singur centru de date de capacitate medie.

Precizările STS despre diferitele estimări de costuri ale cloud-ului guvernamental:

• „În perioada 2018-2019, s-a realizat un proiect de Cloud Guvernamental, care ar fi urmat să fie realizat în mai multe etape. Estimările costurilor vizau implementarea primei etape care presupunea construcția unui singur centru de date de capacitate medie și oferirea serviciilor IaaS (Infrastructure as a Service). Totodată, în etapele ulterioare, proiectul de Cloud Guvernamental urma să fie dezvoltat și extins pentru a permite servicii de tip PaaS (Platform as a Service) și SaaS (Software as a service).
• În prezent, proiectul de Cloud Guvernamental, planificat pentru a fi realizat prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), presupune realizarea și interconectarea a patru centre de date distincte și implementarea simultană a stivei de servicii IaaS, PaaS și SaaS.
• De asemenea, vă informăm că, la estimarea costurilor proiectului de Cloud Guvernamental prin PNRR s-au analizat evoluțiile tehnologice și ale societății, astfel fiind luate în considerare creșterea exponențială a cererilor de servicii IT&C din perioada pandemiei care au demonstrat nevoile de digitalizare la nivelul instituțiilor publice, creșterea necesarului de sisteme informatice esențiale în relaționarea cu cetățenii, precum și costurile crescute ale echipamentelor IT&C în contextul crizei mondiale a semiconductorilor.”, au precizat pentru HotNews.ro specialiștii STS.

Ce este acela un cloud guvernamental și ce beneficii ar trebui să aducă pentru cetățeni și firme

O infrastructură IT de tip cloud implică în primul rând existența unor centre de date performante cu multe servere conectate la internet și software care permite utilizarea centrelor de date. Pentru utilizatori, simpli cetățeni, firme ori instituții publice, cloud-ul oferă aplicații informatice care pot fi accesate peste web, de oriunde și în orice moment, fără a avea grija resurselor (spațiu, capacitate de procesare etc). Principalul beneficiu, cel puțin pentru instituțiile publice, ar fi reducerea cheltuielilor pe achiziția neunitară de hardware și software și crearea de sisteme care nu comunică între ele.

Giganți precum Amazon, Microsoft ori Google au investit miliarde de dolari în astfel de centre de date pentru a susține serviciile furnizate la nivel mondial.

Cloud-ul guvernamental în România: Cum s-a ajuns de la 45 milioane de euro plus investiții ulterioare la 500 milioane de euro

În Guvernarea PSD, când premier era Viorica Dăncilă, Ministerul Comunicațiilor, condus de Petru Cojocaru (PSD), în parteneriat cu Agenția pentru Agenda Digitală a României (AADR) și Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) au vrut să dezvolte o platformă națională de cloud guvernamental, un proiect cu o valoare de 45 milioane euro (fonduri UE și de la buget).

Bogdan Cojocaru, ministrul Comunicatiilor

Foto: Arhiva personala

„Principalul beneficiu în implementarea proiectului de Cloud guvernamental vizează reducerea cheltuielilor în rândul instituțiilor publice. Concret, se vor reduce costurile pentru achiziționarea de echipamente și servicii IT în sectorul public, inclusiv hardware, software, dar și pentru alte operațiuni. Instituțiile publice nu vor mai avea povara asigurării mentenanței sistemelor informatice, fiind diminuate deopotrivă costurile pentru migrarea serviciilor către platforme noi.”, declara, în vara anului 2018, Petru Bogdan Cojocaru, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

Atenție! Și atunci se preciza în Ghidul solicitantului că proiectul va asigura resurse tehnologice în mediu virtual pentru instituţiile publice, în vederea livrării serviciilor publice în format electronic, prioritar pentru evenimentele de viață, iar ulterior, prin investiții suplimentare se va extinde cloudul guvernamental, astfel încât să fie transferate restul aplicațiilor software utilizate în administrația publică.

Augustin Jianu, fost ministru al Comunicatiilor

Foto: AGERPRES

Augustin Jianu, fostul ministru al Comunicațiilor în Guvernul Grindeanu, care a vrut să facă acest proiect în parteneriat public-privat, a atenționat atunci că așa cum era gândit la vremea respectivă acel cloud va fi o cheltuială mai inutilă decât portalul eRomânia, din aceleași motive: se pune ‘carul înaintea boilor’ – milioane de euro pe o infrastructură care nu se știe dacă și cum va fi folosită.

„Ministerul Comunicațiilor (MCSI) “pune carul înaintea boilor” și construiește un sistem prin care livrează IaaS (Infrastructure as a Service), fără să știe exact le ce va fi folosită infrastructura sau de către cine. MCSI repetă greșelile pe care le-a făcut și în cazul proiectului e-România 2, proiect prin care Guvernul Boc a cheltuit aproximativ 12 milioane de euro pentru a dezvolta o platformă inutilă. Acest proiect de cloud este “exact ce ne lipsea” – încă o platformă. (..)

MCSI a aprobat de curând și un alt ghid pentru “e-Guvernare și interoperabilitate”. Deși ghidul de cloud prevede că “proiectul va asigura resurse tehnologice în mediu virtual pentru instituțiile publice, în vederea livrării serviciilor publice în format electronic, prioritar pentru evenimentele de viață”, ghidul de e-Guvernare și interoperabilitate nu prevede utilizarea cloud-ului guvernamental pentru evenimentele de viață aferente stării civile.

Ba mai mult, în conformitate cu ghidul de e-Guvernare și interoperabilitate MAI își face propria infrastructură tip cloud, pe care încearcă să o “deghizeze”, într-o manieră extrem de “inteligentă”, sub denumirea de “Hub”. Pentru că nu există nicio explicație logică, nu pot decât să presupun că grupurile de interese din jurul MAI și MCSI au împărțit frățește banii europeni pentru digitalizare.”, declara în vara anului 2018 Augustin Jianu.

Proiectul nu a mai fost dezvoltat, dar ideea a rămas.

• De ce ar fi costat doar 45 milioane euro proiectul de cloud din guvernarea PSD?

Surse guvernamanetale care au dorit să-și păstreze anonimatul au precizat pentru HotNews.ro că „la acel moment s-a dorit ca proiectul să fie sub 50 milioane de euro, ca să nu se implice Comisia Europeană – marea frică a funcționarului român. Sursa estimărilor privind costurile a fost atunci Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Doar că li s-a cerut să se încorseteze în 45 milioane de euro, ceea ce a produs blocaj. Pentru că toată infrastructura, inclusiv centrele de comandă și securitate, nu se încadrau.”

Trei ani mai târziu, în 2021, Guvernul PNL-USR-PLUS-UDMR, condus de premierul Florin Cîțu, a propus alocarea a 500 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru cloud-ul guvernamental.

Click pentru a deschide

În anexele la PNRR este prezentată o detaliere a celor 1,89 miliarde de euro care vor lua calea digitalizării

Click pentru a deschide

Pentru cloud guvernamental este alocată suma de peste 373 milioane de euro, iar pentru migrare/dezvoltare aplicații – alte 170 milioane de euro.

• Cum s-a ajuns de la 45 milioane de euro la 500 milioane de euro?

„Eu vă spun ce spun specialiștii. Există un cost. În PNRR totul este în detaliu și ar trebui văzută și partea de cost, cum a fost fiecare proiect bugetat. Specialiștii spun că este necesară suma de 500 de milioane de euro”, a declarat în data de 3 iunie, premierul Florin Cîțu, la finalul unei ședinte de Guvern în care s-a adoptat o propunere de politică publică care vizează cheltuirea a 2,4 miliarde de euro în următorii 10 ani pentru transformarea digitală a României.

Cine sunt ‘specialiștii’ care au indicat suma de 500 milioane euro pentru cloud: Serviciul de Telecomunicații Speciale

Premierul nu a spus cine sunt acești „specialiști”, dar Anexele integrale la PNRR publicate de Guvern prezintă estimarea costurilor pentru fiecare componentă a viitorului cloud guvernamental, iar sursa datelor este Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).

Click pentru a deschide

În PNRR se spune că realizarea cloud-ului guvernamental va presupune dezvoltarea și operaționalizarea a 4 centre de date Tier IV by design, infrastructură si tehnologii pentru servicii de cloud până în decembrie 2024.

Vor fi dezvoltate 25 aplicații de servicii digitale guvernamentale cloud-native în PaaS și migrarea celor existente cloud-ready / virtualizate în IaaS până în trimestrul 2 din 2026.

Pentru realizarea primelor 2 centre de date principale, documentația tehnico-economică, infrastructura IT necesară și salarizarea personalului din Unitățile de Management a Proiectelor ( UIP), STS a estimat suma de peste 135,8 milioane de euro. Pentru exact aceleași componente dar pentru celelalte 2 centre de date secundare, STS a estimat suma de 138,7 milioane de euro.

Nu este clar de ce costurile sunt mai mari la centrele de date secundare.

Click pentru a deschide

Alte aproape 200 de milioane de euro sunt alocate pentru sisteme de operare, baze de date, servere de aplicații, testare, suport tehnic și mentenanță evolutivă pentru 5 ani, cifrele fiind estimative pe baza datelor statistice proiectelor anterioare implementate pentru beneficiarii STS, dar și pe baza datelor din piața de profil.

Cloud guvernamental în alte țări: Proiecte în parteneriat public-private în care giganți IT au investit sute de milioane de euro, dar și cloud-uri de stat de peste 1,2 miliarde de euro

Anexa din PNRR care arată costurile estimate pentru cloud-ul românesc prezintă și modele de cloud implementate în alte țări, cele mai multe implementate în parteneriat public-privat cu giganți precum Microsoft ori Google. Sunt însă și cloud-uri de stat care depășesc valoarea de 1,2 miliarde de euro.

• Grecia: Microsoft va dezvolta în Grecia un centru de date pentru soluții în cloud pentru cetățeni, firme și bănci, despre care un purtător de cuvânt al Guvernului de la Atena a spus că va presupune crearea unei infrastructuri IT de 500 milioane de euro, plus investiții anuale de 50 de milioane de euro în anii următori. Investiția, anunțată în octombrie 2020 este cea mai mare făcută de Microsoft în cei 28 de ani de când activează în piața elenă.
• Italia: Un alt exemplu prezentat de Guvernul României este Planul de Redresare și Reziliență al Italiei care propune realizarea unui cloud guvernamental cu o valoare de peste 1,2 miliarde de euro, din care 50 milioane de euro vor fi alocați pentru crearea unui centru de date de către Ministerul Afacerilor Interne din această țară.
• Polonia: Microsoft a anunțat în vara anului trecut un plan de investiții de 1 miliard de euro în această țară pentru servicii de cloud.

  În acest sens s-a încheiat un acord strategic cu Chmura Krajowa (National Cloud), furnizorul național de soluții de cloud, creat în 2018 de către PKO Bank Polski, cea mai mare bancă din Polonia și Fondul de Dezvoltare al Poloniei (PFR).

  În luna aprilie din acest an, Google a lansat o infrastructură de cloud în Varșovia, Polonia, tot în parteneriat cu furnizorul național de cloud Chmura Krajowa, proiect despre care se estimează că ar fi undeva la 2 miliarde de euro.

Pentru detalii citește: Care este prețul corect al cloud-ului guvernamental? România a pus în PNRR 500 de milioane de euro, cum e în alte țări / Despre proiect, pro și contra