Cum explică un profesor de sociologie că în Republica Moldova s-a depășit participarea la vot de acum cinci ani, deși prezența totală este cu mult sub cea de la alegerile prezidențiale 2019

Per total, până sâmbătă după-amiază, prezența la vot în secțiile deschise în străinătate pentru alegerile prezidențiale este cu mult mai slabă decât la primul tur al alegerilor din 2019. Cu toate acestea, în Republica Moldova, sâmbătă seară, în a doua zi de vot a primului tur, s-a depășit participarea de acum cinci ani. Cum explică un sociolog român această discrepanță.

Numărul românilor care au votat în străinătate până la ora 17.00 a ajuns la 142.921, dintre care 138.694 sunt votanții de pe listele suplimentare, iar 4.227 de persoane și-au exprimat opțiunea prin corespondență. În urmă cu 5 ani, până la ora 17.00, prezența la vot în diaspora se ridica la 213.155 de români.

Cu toate acestea, în Republica Moldova, până la ora 17.00, 19.444 de români și-au exprimat votul, cu aproape 6.000 mai mulți decât acum 5 ani, până la aceeași oră, când doar 13.450 români votaseră.

Pe de altă parte, în Spania, până la ora 17.00 votaseră 14.184 de români, în actualele alegeri, în timp ce în 2019 23.246. Fix invers.

Către cine merg voturile celor care s-au grăbit la acest scrutin să își exercite dreptul de vot

Sociologul Claudiu Tufiș, Conferențiar Univ. Dr. în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității din București, cu doctoratul în științe politice obținut la Pennsylvania State University, scrie într-o postare pe Facebook că totul ține de „aparatul de partid”.

„În Moldova, unde există un aparat de partid care să mobilizeze, s-a depășit participarea de acum cinci ani. Voturile de acolo vor merge în principal spre Ciucă și Ciolacu probabil”, scrie Claudiu Tufiș.

Pe de altă parte, acesta spune de ce în alte state există acum o rată mai mică de participare unde preconizează că va merge votul de protest și de ce.

„În celelalte țări există o lipsă de interes destul de clară. La rate mai mici de participare de obicei participă cei care sunt puternic atașați de un partid politic și cei care au ceva de spus prin votul lor. Cel mai probabil acest lucru înseamnă puține voturi pentru PSD și PNL și probabil mai puține decât speră unii pentru USR. Dacă va exista un vot de protest acesta se va îndrepta în principal spre AUR și SOS și spre REPER și SENS căci avem diaspore diferite. Puțin probabil să meargă spre Lasconi, cu excepția cazului în care diaspora votează puternic strategic. (…) Așa că voturile REPER și SENS, care procentual au contat în vară, fie nu vor apărea runda aceasta la vot, fie se vor duce, nu foarte fericite, spre Lasconi”, a mai scris acesta.

675.348 de români au votat în străinătate în primul tur al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019. În turul 2, pe 24 noiembrie, au fost 944.077 de votanți.