Sari direct la conținut

Cum fentează televiziunile pluralismul politic

Contributors.ro
Brindusa Armanca, Foto: Arhiva personala
Brindusa Armanca, Foto: Arhiva personala

După doi ani și mai bine, CNA s-a decis să ia în discuție un raport de monitorizare a pluralismului politic efectuat de Serviciul de monitorizare TV al instituției. Conform regulilor interne, astfel de monitorizări ar trebui să fie lunare, ceea ce ar fi însemnat vreo 20 de rapoarte publicate din iunie 2010 până acum. Absența lor a permis speculații și acuze politicianiste din toate părțile, care au făcut victime doar în zona TVR, pusă mereu la zid ca sclavă a Puterii. Când colo, ce să vezi? Monitorizarea referitoare la emisiunile de dezbatere în perioada 1-31 decembrie 2011 arată că pe TVR1(Curier TV, eForum, Fără frontiere, Judecă tu!, M.A.I. aproape de tine, Presă şi putere, Prim Plan, Profesioniştii, Telejurnal) raportul Putere/Opoziție parlamentară iese în favoarea Opoziției cu 18 la 16 apariții, iar la TVR Info (7 din 7, Agricultura, Gustul vieţii, De la plus la infinit, Ediţie specială, Europa mea!, Foc încrucişat, Info +, Info expres, Judecă tu!, Magazinul de ştiri, Ora de ştiri, Prim plan, Special + Europa, Telejurnal, Tur de orizont) balanța înclină binișor în favoarea Puterii cu 116 la 83 de apariții.

Dintre televiziunile monitorizate, cel mai bine stă B1 TV cu 33 de apariții ale membrilor partidelor din coaliția de guvernare și ale guvernului și cu 34 de apariții ale membrilor USL în emisiunile Actual B1, Special B1, Sub semnul întrebării, Ultimul cuvânt, în vreme ce Realitatea TV e o ciupercă-ntr-un picior, cu 89 de apariții ale Puterii și 102 ale Opoziției (3×3, Breaking News, Deschide lumea, Ediţie specială, Fabrica, Life Time News, Made in România, News Room, Prime Time News, Realitatea de la 10, România politică, Stradă, școală şi spital, Test de stres, Ultima oră). La OTV, specializat în senzaționalisme de tomberon, raportul iese 2 de la Opoziție se bat cu 4 de la Putere, dar mai apar ici-colo și independenți sau membri de la partide neparlamentare sau de la minorități, ceea ce în perioada amintită se întâmplă rar la toate televiziunile.

Cazul flagrant este și de această dată Antena 3 care, cu binecunoscutul profesionalism care umilește până și aparatul de propagandă ceaușist, a prezentat 207 membri ai Opoziției versus 17 fraieri de la Putere, într-un dezechilibru de invidiat. Ne amintim că principalul partid de la guvernare a încetat la un moment dat să-și mai trimită reprezentanții la dezbaterile de înfierare ca Sinteza zilei, Subiectiv, Vorbe grele, Ediţie specială, Esenţial, Exces de putere, La ordinea zilei, News magazine, Previziunile zilei, Punctul de întâlnire, Q&A, Se întâmplă în România ș.a. pentru a protesta împotriva conduitei tendențioase a moderatorilor. Refuzul n-a produs neliniște jurnaliștilor și producătorilor Antenei, care au inventat pe loc o păpușă gonflabilă în portocaliu pentru a suplini absența cu o flegmă și pentru a arăta cum se face presă în slujba mogulilor politici. Rămas nesancționat, gestul s-a transformat într-o practică nocivă care a culminat zilele acestea cu spurcarea live a președintelui CNAS făcut ”dobitoc”, ”nesimțit” și ”mitocan” de premiantul Gâdea care în decembrie 2011 a mai binemeritat un premiu pentru jurnalism de mare clasă: premiul Omul Anului oferit de ziarul Cotidianul al lui Cornel Nistorescu.

Obligat să vegheze asupra pluralismului, Consiliul Național al Audiovizualului s-a făcut prea multă vreme că nu vede și nu aude și s-a adus singur în situația de a nu ști pe unde să scoată cămașa acum, când batjocura, partizanatul sfruntat și propaganda sunt pe cale de a face regula. Se apropie alegerile și se înmulțesc tertipurile. Una dintre marile probleme de percepție a politicii la televiziune este falsul echilibru, echilibrul mimat, cu invitați aparent unu la unu, dar cu moderatori care joacă unii pe o parte, alții pe alta. Un platou de televiziune care arată adesea ca un pluton de execuție: jurnaliști angajați în bătălia politică, reprezentanți vopsiți în culorile societății civile, diverși propagandiști care fac din dezbatere o acțiune concertată de lichidare a adversarului prezent sau absent. Alt aspect care stimulează dezechilibrul este îngăduința cu care este privită presa comercială, ca și când numai mediile publice ar avea misiuni în servirea interesului public, în vreme ce televiziunile private ar trebui să vegheze exclusiv la profit și la interesele patronale. Presa are aceleași reguli și standarde, indiferent cine o finanțează, diferența fiind doar în sarcinile suplimentare ale televiziunii și radioului public. Legea Audiovizualului și Codul audiovizual subliniază repetat acest principiu, iar CNA, pentru care documentele amintite reprezintă Biblia, ar trebui să și-l amintească pentru a pretinde respectarea lui de toată mass-media în fiecare zi.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro