Cum functioneaza "Songbun", sistemul de clasificare sociala din Coreea de Nord? Cum poti ajunge profesor sau politist si care sunt conditiile pentru a locui in capitala

S-ar putea sa nu fie evident din exterior, dar expertii sunt de acord ca in acest moment Coreea de Nord este in procesul unor schimbari semnificative, noteaza The Guardian. Regimul lui Kim Jong-un este „serios” in ceea ce priveste reformele si promite cresterea veniturilor si o mobilitate sociala mai mare. Dar discutiile despre potentialele reforme lasa in urma intrebarea: ce se va intampla cu „songbum”, sistemul strict de clasificare sociala si cum vor coexista acestea?

Songbun a fost elementul cel mai important in structura sociala a Coreei de Nord din vremea lui Kim Il Sung.

Sung, care a infiintat Republica Populara Democrata in 1948, a initiat sistemul clasificarii sociale la sfaristul anului 1950. Sistemul impartea populatia in grupuri in functie de actiuni si de statutul stramosilor din timpul perioadei coloniale japoneze si al Razboiului din Coreea.

Songbun determina, printre alte lucruri, daca coreenilor le este permis sa traiasca in capitala sau in orase speciale, locul de munca la care sunt distribuiti si ce tip de educactie pot primi.

Desi exista cercetari in ceea ce priveste sistemul songbun, majoritatea studiilor sunt fie vechi, fie incomplete. Cercetatorii nu au voie sa acceseze documente de acest tip din Coreea de Nord.

Cu toate acestea, The Guardian a reusit sa adune informatii despre songbun si ce presupune fiecare grup social.

Potrivit acestui sistem de clasificare sociala, societatea nord-coreeana este impartita in cinci grupuri, de la cel mai bun la cel mai rau: grupul special, grupul nucleu, grupul de baza, grupul complex si grupul ostil.

Nucleul este grupul standard. Cei din grupul specialilor sunt foarte putini, acestia avand un bonus la statut. In schimb, cei din grupul de baza pot fi usor discriminati, iar cei din grupurile complex si ostil trebuie sa infrunte discriminarea la un nivel mai accentuat.

O exceptie posibila a acestuia sistem pate fi reprezentata de membrii familiei lui Kim, care sunt exclusi din orice doccumentatie.

Songbunul este calculat in functie de doi factori.

Primul: pozitia sociala si comportamentul stramosilor in perioada coloniala japoneze si in timpul Razboiului din Coreea. Daca stramosii unei persoane au luptat cu Kim Il-sung si i-au ramas fideli, aceasta are o sansa mare de a fi in categoria buna.

Dar, daca o persoana a lucrat ca functionar in administratia coloniala sau a fost parte dintr-o miscare de independenta care ulterior s-a dovedit a fi ostila lui Kim, aceasta are foarte putine sanse de a avansa pe o pozitie vag semnificativa in societate.

Al doilea: locul ocupat de o persoana in societate– muncitor, fermier, militar, profesor sau politist.

Exista, totusi, o variabila a songbunului, care le depaseste pe toate celelalte: membrii de partid, cei care au vorbit cu liderul nord-coreean timp de 20 de minute sau mai mult si cei care s-au fotografiat cu Kim.

Songbunul influenteaza multe aspecte ale vietii in Coreea de Nord. Daca songbunul unei persoane nu este suficient de bun, aceasta nu poate locui in Phenian. De asemenea, in functie de songbun poti merge la o universitate buna, indiferent de capacitatile intelectuale.

O persoana nu se poate angaja ca politist sau profesor cu un songbun mediu.

In prezent, rolul songbunului se reduce gradual. Daca Kim Jong-un va demara reformele promise, unul dintre pasii necesari va fi desfiintarea sistemului de clasificare sociala, cel putin in practica, noteaza The Guardian.

Cum functioneaza "Songbun", sistemul de clasificare sociala din Coreea de Nord? Cum poti ajunge profesor sau politist si care sunt conditiile pentru a locui in capitala

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”