Cum funcționează vaccinul Pfizer. Acesta se bazează pe o tehnologie ARN mesager care nu a fost niciodată testată

Printre cele patru categorii majore de vaccinuri dezvoltate împotriva Covid-19, cel folosit de Pfizer, care a anunțat luni că vaccinul său este eficient la 90%, se bazează pe o nouă tehnologie numită ARN mesager, potrivit AFP.

Toate vaccinurile au același scop: să ne învățăm sistemul imunitar să recunoască coronavirusul, să-i ridice apărarea într-un mod preventiv, pentru a neutraliza virusul real dacă ar fi să ne infecteze.

Vaccinurile convenționale pot fi făcute din virusuri inactivate (poliomielită, gripă), atenuate (rujeolă, febră galbenă) sau doar proteine numite antigene (hepatita B).

Dar, în cazul Pfizer și al partenerului său german BioNTech, sau Moderna, care utilizează aceeași tehnică, dar nu a anunțat încă niciun rezultat, șiruri de instrucțiuni genetice numite ARN mesager sunt injectate în organism, adică molecula care spune celulelor noastre ce trebuie să facă. Fiecare celulă este o mini-fabrică de proteine, conform instrucțiunilor genetice conținute în nucleul său.

ARN mesager al vaccinului este introdus și preia controlul asupra acestei mașini pentru a produce un antigen specific al coronavirusului: „spinul” coronavirusului, vârful său atât de recunoscut, care se află la suprafața sa și îi permite să se atașeze la celulele umane pentru a le pătrunde.

Acest vârf, inofensiv în sine, va fi apoi detectat de sistemul imunitar care va produce anticorpi, iar acești anticorpi vor rămâne în gardă, sperăm, pentru o lungă perioadă de timp.

Odată ce materialul genetic este injectat, „celulele aflate la locul injecției vor începe să producă, într-o manieră tranzitorie, una dintre proteinele virusului, în acest caz proteina S, proteina spike (a spinului)”, a explicat pentru AFP Christophe D’Enfert, director științific al Institutului Pasteur.

Avantaje

Avantajul este că, folosind această metodă, nu este necesar să se cultive un agent patogen în laborator, organismul este cel care face lucrarea. Din acest motiv, aceste vaccinuri se dezvoltă mai rapid. Nu este nevoie de celule sau ouă de la găini (ca și în cazul vaccinurilor antigripale) pentru a face acest vaccin.

„Vaccinurile cu ARN au caracteristica interesantă de a putea fi produse foarte ușor în cantități foarte mari”, rezumă Daniel Floret, vicepreședinte al Comitetului tehnic pentru vaccinări

Rețineți că nu este posibil ca ARN să se integreze într-un genom uman, alcătuit din ADN. „ARN-ul, pentru a putea să se integreze în genom, trebuie să fie transcris în sens invers (în ADN) – procedură denumită retrotranscriere -, iar acest lucru nu se realizează în mod spontan în celule”, explică Christophe D’Enfert.

În ceea ce privește proteina coronavirus, „nu va fi produsă tot timpul, se va opri” deoarece, la fel ca în cazul oricărui vaccin, sistemul imunitar va distruge celulele care produc proteina virală. „Prin urmare, procesul se va termina de la sine”, explică Bruno Pitard (Inserm / Universitatea din Nantes), în fruntea unui start-up care lucrează la acest tip de vaccin.

Dezavantaje și aplicații pentru viitor

Dezavantajul acestora din urmă: trebuie depozitate la temperaturi foarte scăzute. Guvernul SUA pune în aplicare logistica necesară de câteva luni.

Totuși, acest lucru nu este obligatoriu în cazul vaccinurilor ADN, care pot fi păstrate la temperatura camerei.

Până în prezent, nu a fost aprobat niciun vaccin ADN sau ARN pentru oameni. Pe de altă parte, există vaccinuri ADN pentru uz veterinar: cai, câini, somon …

Covid-19 a dat un impuls uriaș producției acestora, în special datorită finanțării publice.

Guvernul SUA, stimulat de președintele Donald Trump, a semnat un contract de 1,95 miliarde de dolari cu Pfizer pentru a livra 100 de milioane de doze, în cazul în care vaccinul va fi aprobat vreodată.

Moderna, cea mai mică companie americană de biotehnologie, a fost, la rândul său, subvenționată cu 2,5 miliarde de dolari pentru a dezvolta vaccinul și pentru a produce 100 de milioane de doze.

Toate aceste doze vor fi livrate în Statele Unite, care speră să înceapă imunizarea persoanelor vulnerabile înainte de sfârșitul anului.

Dacă tehnologia ar fi dovedită, acest lucru ar putea deschide calea pentru multe alte vaccinuri: Moderna dezvoltă de ani de zile vaccinuri ARN mesager împotriva Zika, gripei, virusului Epstein-Barr (mononucleoză), virusului respirator sincițial (bronșiolită …), citomegalovirus (adesea nu este grav, dar poate prezenta un risc la făt), dar și împotriva cancerelor.

UE a anunțat luni seară că este foarte aproape de a încheia în perioada imediat următoare contractul cu Pfizer / BioNTech pentru achiziționarea a până la 300 de milioane de doze, a anunțat Comisia, potrivit AFP.

„Contractul cu Comisia va fi semnat în curând”, a declarat comisarul pentru sănătate Stella Kyriakides, salutând anunțul „încurajator” al celor două laboratoare, care consideră că vaccinul lor în dezvoltare este „90% eficient” împotriva Covid-19. Acest contract va fi finalizat „în curând (comandând) până la 300 de milioane de doze”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele executivului european.

Pfizer a transmis luni că vaccinul său experimental are o eficiență de peste 90% în prevenirea Covid-19, potrivit datelor preliminare a unui studiu pe scară largă, anunțul fiind o victorie majoră în lupta contra pandemiei de coronavirus, transmite Reuters.

Pfizer și partenerul său german BioNTech sunt primele companii farma care prezintă date de succes după testarea pe scară largă a unui vaccin anticoronavirus.

Comisia Europeană a anunţat pe 9 septembrie că a ajuns la un acord preliminar pentru a obţine 200 de milioane de doze dintr-un viitor vaccin împotriva coronavirusului, dezvoltat de alianţa germano-americană BioNTech-Pfizer, cu opţiunea de a achiziţiona încă 100 de milioane de doze dacă vaccinul se va dovedi sigur şi eficient contra Covid-19.

Citește și:

Cum funcționează vaccinul Pfizer. Acesta se bazează pe o tehnologie ARN mesager care nu a fost niciodată testată

Avantaje

Dezavantaje și aplicații pentru viitor

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală