Cum incearca o companie chineza sa preia proiectul Reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda

Premierul Victor Ponta se lauda ca i-a convins pe reprezentantii companiei „China Nuclear Electric” sa vina in Romania pentru discutii legate de o eventuala preluare a pachetului majoritar in proiectul Reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Aici exista cateva inadvertente. In primul rand, compania „China Nuclear Electric” nu exista. Ea se numeste „China General Nuclear Power Group” si este fosta „China Guangdong Nuclear Power Group”. in al doilea rand, premierul a uitat sa mentioneze ca aceasta fosta „Guandong” s-a aratat interesata de reactoarele 3 si 4 inca din 2011. In 2011, se ajunsese chiar la un acord de confidentialitate privind accesul companiei chineze la documentatia proiectului privind construirea reactoarelor, iar in 2012 au cumparat caietul de sarcini. Negocierile au fost tergiversate incepand din primavara lui 2012.

• Potrivit unor surse din piata, motivul principal ar fi fost faptul ca investitorii chinezi aveau pretentia sa utilizeze propria tehnologie, nu cea candadiana (CANDU), agreata de autoritatile romane. Interesant este ca acum premierul Victor Ponta considera ca este normal sa fie cedat pachetul majoritar in conditiile in care investitorul vine si cu finantarea si cu tehnologia de constructie.

Vezi aici detalii despre compania chineza si tehnologia utilizata

Guvernul Romaniei este dispus sa cedeze pachetul majoritar de actiuni pentru constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, fiind vorba de investitii de miliarde de euro, a declarat luni, la Shenzhen, premierul Victor Ponta, dupa ce a discutat cu reprezentantii companiei chineze. Insa, Guvernul Romaniei este dispusa sa cedeze pachetul majoritar inca din decembrie 2010. Mai precis, pe 8 decembrie 2010, Guvernul a aprobat scăderea cotei de participare a Nuclearelectrica in proiect, până la nivelul de 40%. Acesta este nivelul participatiei pe care il poate sustine statul din punct de vedere financiar, in conditiile in care valoarea proiectului ar urma să fie de 4 miliarde euro. In 2010, investitorii implicati in acel moment in proiest au cerut statului roman sa scada cota de participare a Nuclearelectrica sub 50%. Guvernul a acceptat o reducere pana la nivelul de 40%. Cu toate acestea, investitorii au renuntat fortand Nuclearelectrica sa le cumpere participatiile la valoarea nominala. Prima companie care s-a retras a fost CEZ, care a vandut in decembrie 2010 participatia sa la EnergoNuclear, compania de proiect. In ianuarie 2011, s-au retras si GDF Suez, Iberdrola si RWE. In acest fel, statul roman, prin Nuclearelectrica, s-a vazut pus in situatia sa cumpere toate actiunile la care au renuntat aceste companii, ramanand in proiect alaturi doar de ENEL si ArcelorMittal, cu 84,65% din actiuni. Au fost purtate ceva discutii cu ENEL si ArcelorMittal pentru majorarea cotei lor de participare in cadrul EnergoNuclear. Nu s-a concretizat nimic in acest sens.

Pe 1 septembrie 2011, Nuclearelectrica a demarat o procedura de atragere a noi investitori la reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda. In acel moment, exista interes din partea a doua companii, prin scrisori de intentie: Guangdong Nuclear Power, cea din China, si consortiul Korea Nuclear (Coreea). Compania chineza şi-a manifestat interesul de a intra in parteneriat cu statul roman si celalalti doi investitori din cadrul EnergoNuclear SA printr-o scrisoare de intentie si o vizita in Romania. Cu o luna in urma, august 2011, o delegatie a Guvernului roman condusa de fostul premier Emil Boc, a efectuat o vizita in China unde au fost purtate discutii cu reprezentantii companiei chineze. In martie 2012, fostul ministru al economiei, Lucian Bode, declara intr-un interviu pentru HotNews.ro ca in cadrul procedurii de atragere a investitorilor, compania din China si cea din Coreea de Sud au achizitionat caietul de sarcini. Fostul ministru spunea ca daca pana pe 15 martie „nu vom avea o certitudine”, vor fi luate in calcul 3 variante: prelungirea procesului cu unele modificari, reluarea procedurii sau renuntarea la proiect si „concentrarea pe realizarea reactorului 3”.

In cele din urma, discutiile cu Guangdong au inceput sa treneze. Motivul oficial era ca investitorii doresc o evaluare de pret mai aproape de realitate a proiectului. In acea perioada, proiectul era estimat la 4 miliarde de euro. Neoficial, motivul principal a fost ca nu s-au inteles asupra tehnologiei. Chinezii doresc sa utilizeze propria tehnologie, in timp ce proiectul se bazeaza pe cea canadiana-CANDU. La scurt timp, Guvernul din acea vreme a cazut si a fost preluat de USL.

• Interesata este declaratia premierului de acum cateva zile, potrivit careia este normal sa fie cedat pachetul majoritar in conditiile in care investitorul  vine si cu finantarea si cu tehnologia de constructie. „Pot sa spun direct: orice companie, nu doar compania chineza, daca ar fi si o companie europeana si  ar fi vorba de aceleasi conditii, da, suntem dispusi sa dam pachetul majoritar. In momentul in care le cerem sa vina cu finantarea, cu tehnologia de  constructie, nu vine nimeni sa-ti dea si bani si tehnologii si totusi sa ramai stapan”, a spus Ponta, citat de agentia Agerpres.

Potrivit acestuia, reprezentantii asa-numitei „China Nuclear Electric” vor veni in cursul acestei luni la Bucuresti si vor merge la centrala de la Cernavoda, urmand sa aiba discutii detaliate si cu ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita.

Anul trecut a fost realizat de catre consultantii Ernst&Young si CANDESCO un nou studiu de fezabilitate al proiectului. Potrivit noului studiu, valoarea estimata a proiectului a crescut de la 4 miliarde de euro la 6,4 miliarde de euro. Rezultatele studiului arata ca proiectul este fezabil, bazandu-se pe tehnologia CANDU. In studiu se mai arata ca valoarea ofertei preliminare imbunatatite a consortiului condus de Lavalin care se va ocupa de constructie este 4,78 miliarde euro. Valoarea costurilor beneficiarului este 417 milioane euro, iar valoarea cheltuielilor neprevazute de 239 milioane euro. Costurile anuale de exploatare si intretinere sunt evaluate la 235,4 milioane de euro pentru 10,7 TWh de energie livrata in sistem.

Guvernul a aprobat in noiembrie, anul trecut, un memorandum care prelungeste acordul de investitii privind realizarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda dupa 1 ianuarie 2013, pentru a atrage noi investitori. Memorandumul mai prevede posibilitatea ca Nuclearelectrica sa rascumpere actiunile detinute de ceilalti doi actionari de la compania de proiect EnergoNuclear. Rascumpararea va avea loc in cazul in care Nuclearelectrica nu va ajunge la vreo intelegere cu cei doi actionari, ENEL si Arcelor Mittal, asupra investitiei.

Povestea EnergoNuclear si cum a fost fortat statul roman sa cumpere actiuni pe care nu le dorea

• Infiintarea companiei de proiect EnergoNuclear SA a fost facuta, in 2009, prin promovarea unei structuri de actionariat in care societatea de stat Nuclearelectrica urma sa detina o cota de participare de 51% din capitalul social, ceilalti investitori in proiect detinand restul: RWE, GDF Suez, ENEL si CEZ cate 9,15% iar ArcelorMittal si Iberdrola cate 6,2%. Acordul de Investitii (AI), semnat de catre actionarii EnergoNuclear in decembrie 2008 a angajat un buget de 30 milioane Euro, pentru lucrarile pre-proiect pentru o perioada de 18 luni de la infiintarea societatii. Aceasta in ipoteza ca la finele perioadei, actionarii vor avea informatiile necesare pentru a lua decizia definitiva de a trece la finantarea intregului proiect, estimat la 4 miliarde euro.
• Dar, cele 18 luni s-au dovedit a fi prea putine pentru perioada de pre-proiect care a fost prevazuta sa se incheie la 24 septembrie 2010. La acea data expira termenul de validitate al Acordului de Investitii. Stadiul de realizare a activitatilor fazei de pre-proiect a indicat, in vara anului 2010, faptul ca data limita de 24 septembrie nu putea fi respectata.
• De ce nu a fost respectata perioada pre-proiect? In primul rand din cauza intarzierilor fata de graficul initial de atribuire a contractelor de servicii de consultanta pentru EnergoNuclear. La momentul negocierii Acordului de Investitii, partile au facut o estimare mult prea optimista a unor termene procedurale, in principal, cele legate de selectarea contractorului la cheie al proiectului. Apoi, s-a dorit o modificare esentiala in strategia de dezvoltare a proiectului, in sensul ca, investitorii au cerut ca luarea deciziei finale de a investi sa fie facuta numai dupa obtinerea unor informatii precise legate de fezabilitatea tehnica, economica si financiara si de valoarea contractului la cheie pentru finalizarea celor doua unitati.
• In aceste conditii, au fost necesare masuri pentru asigurarea cadrului contractual destinat continuarii proiectului si dupa data de 24 septembrie, fapt care s-a convenit sa se realizeze, in concret, prin renegocierea Acordului de Investitii. Printr-un Memorandum al Ministerului Economiei din luna iulie 2010, Guvernul a aprobat, in sedinta din 25 august 2010, renegocierea Acordului. Pentru a putea renegocia aspectele esentiale, partile au convenit prin Actul aditional nr. 1 la acesta,  extinderea duratei de valabilitate a Acordului cu 3 luni, pana pe 31 decembrie 2010.
• In cursul sedintelor de negociere din perioada septembrie – decembrie 2010, investitorii straini au formulat si inaintat catre Nuclearelectrica, sub forma unei pozitii comune, doua cerinte nenegociabile, si anume diminuarea cotei de participare a companiei de stat la capitalul social al EnergoNuclear sub 50%. Au mai cerut si vanzarea catre investitorii straini a unei parti din energia produsa de Unitatile 1 si 2 de la CNE Cernavoda, pana la punerea in functiune a Unitatilor 3 si 4, printr-un contract de preluare imediata/prealabila a energiei.
• Insa, mandatul initial acordat Comisiei de negociere in baza Memorandumului din vara nu acoperea noile cerinte ale investitorilor straini. Astfel, Ministerul Economiei a prezentat Guvernului in sedinta din 8 decembrie 2010, un al doilea Memorandum referitor la renegocierea Acordului de Investitii pentru Unitatile 3 si 4 de la CNE Cernavoda. Prin acest nou Memorandum, Ministerul Economiei a solicitat si Guvernul a aprobat, in principal, scaderea cotei de participare a Nuclearelectrica in proiect pana la nivelul de 40%. La acest nivel s-a apreciat ca Nuclearelectrica poate fi in masura sa asigure participarea in proiect numai cu eforturi proprii.
• Demersurile in vederea obtinerii aprobarii Guvernului pentru acest al doilea Memorandum a generat o intarziere a procesului de renegociere. La inceputul lunii decembrie 2010, a devenit evident ca renegocierea Acordului de Investitii nu se putea finaliza pana la termenul limita pana la care a fost prelungit prin Actul aditional nr. 1, respectiv pana la 31 decembrie 2010. Mai ales in conditiile in care noile elemente esentiale ridicate de investitorii straini nu puteau fi convenite de parti in absenta mandatului suplimentar pe care Comisia de negociere a Nuclearelectrica trebuia sa-l obtina de la Guvern, respectiv AGA Nuclearelectrica.
• De aceea, s-a luat decizia prelungirii duratei de valabilitate a Acordului, suplimentar, cu inca doua luni, pana la sfarsitul lunii februarie 2011, interval considerat de catre parti a fi suficient pentru indeplinirea tuturor formalitatilor legate de finalizarea negocierilor acordului revizuit si a procedurilor de aprobare a acestuia la nivelul fiecarui actionar.
• In aceeasi perioada de timp, mai precis la data de 16 decembrie 2010, CEZ si-a exprimat intentia de a nu mai prelungi Acordul de Investitii dupa data de 31 decembrie 2010. De altfel, CEZ a trimis o notificare pe 9 septembrie 2010 prin care anunta ca se retrage din proiect, invocand prevederile Acordului de Investitii in vigoare, potrivit carora daca nu s-a atins Decizia Finala de Investitie pana la data limita de 24 septembrie 2010, acordul inceteaza de drept.
• In aceste conditii, potrivit Actului aditional 1 la acord, daca pana la data de 15 decembrie 2010 niciunul dintre investitorii straini care ramaneau in proiect nu isi exprima intentia de a achizitiona cota CEZ si nici Nuclearelectrica nu isi exprima o astfel de intentie intre 15 si 30 decembrie, atunci Acordul de Investitii urma sa inceteze automat la data de 31 decembrie 2010, societatea EnergoNuclear urmand a fi dizolvata si proiectul oprit.
• In aceasta perioada, investitorii straini nu si-au exprimat pana la data de 15 decembrie 2010 optiunea pentru achizitionarea actiunilor CEZ. Intr-o astfel de situatie, pentru a salva proiectul, a revenit Nuclearelectrica sarcina de preluarea acestor actiuni, pana la data expirarii prelungirii acordului, respectiv pana la 31 decembrie 2010. Aceasta in conditiile in care era evident ca in ultimele doua saptamani ale anului 2010 nu se puteau gasi alti investitori interesati. Singura solutie a fost aceea ca Nuclearelectrica sa preia, in mod provizoriu, pana la finalizarea renegocierii Acordului actiunile CEZ, la valoarea nominala a acestora, ajungand, provizoriu, la un procent de 60,15% din capitalul social al Energonuclear.
• Guvernul a aprobat in sedinta din 28 decembrie 2010, la propunerea Ministerului Economiei, un al treilea Memorandum privind renegocierea Acordului de Investitii pentru Unitatile 3 si 4 de la CNE Cernavoda. Prin acest nou Memorandum, Comisia Nuclearelectrica de renegociere a fost mandatata sa convina cu actionarul CEZ, pana la finele anului 2010, preluarea provizorie a cotei de actiuni detinute de acesta la capitalul social al EN, de 9,15%, la valoarea nominala. De asemenea, sa convina cu orice alt investitor strain care decide sa paraseasca proiectul pana la data de 28 februarie 2011 preluarea provizorie de catre statul roman a actiunilor acestuia. In plus, trebuia sa convina cu investitorii straini ramasi in proiect la finele anului 2010, prin Actul Aditional 2 la acord, extinderea duratei de valabilitate pana la data de 28 februarie 2011. Mai mult, s-a prevazut ca aceasta comisie sa negocieze cu investitorii straini conditiile in care Nuclearectrica ar urma sa instraineze o cota de 20,15%, astfel incat sa ajunga sa detina 40% din capitalul social. Sau sa negocieze cu acestia dreptul societatii de a putea instraina aceasta cota, in eventualitatea in care niciunul dintre actionarii straini din proiect nu va dori sa o achizitioneze, catre alti investitori. De asemenea, s-a prevazut negocierea cu investitorii straini includerea, in cuprinsul acordul revizuit, a unor prevederi referitoare la obligatia de diligenta a Nuclearelectrica de a analiza cu investitorii straini care vor ramane in proiect, pana la finele anului 2011, oportunitatea, termenii si conditiile unor posibile aranjamente prealabile de preluare de energie pana la punerea in functiune a celor doua noi unitati.
• In baza acestui nou Memorandum, intre Nuclearelectrica si investitorii ramasi in proiect s-a convenit Actul Aditional nr. 2 la acord, document care a fost semnat tot la finele lunii decembrie 2010. Potrivit acestui Act Aditional, intre 1 si 21 ianuarie investitorii straini care ar fi decis sa paraseasca proiectul erau obligati sa notifice aceasta intentie, intre 22 ianuarie si 10 februarie. Intre 11 si 28 februarie, actiunile investitorilor care parasesc proiectul, neachizitionate de investitorii care raman, vor fi oferite spre cumparare catre Nuclearelectrica sau alti investitori. Daca pana pe 28 februarie 2011, nu isi exprima nimeni dorinta de a cumpara aceste actiuni, Acordul revizuit de Investitii inceteaza, iar EnergoNuclear va fi dizolvata.
• Pe 19 ianuarie 2011, inca trei investitori -GDF Suez, Iberdrola si RWE Power Romania – au notificat celorlalti actionari ai EnergoNuclear intentia lor de a parasi proiectul. Pana la implinirea datei de 21 ianuarie 2011, Enel si ArcelorMittal nu au exprimat intentia de a parasi proiectul. Enel si ArcelorMittal si-au prezentat pozitia oficiala pana la data de 10 februarie 2011, respectiv faptul ca nu mai intentioneaza sa isi majoreze cota de participare in cadrul EnergoNuclear, prin achizitionarea de actiuni de la investitorii care doresc sa paraseasca proiectul. Comisia de negociere a analizat implicatiile, avantajele si dezavantajele celor doua variante de actiune disponibile. Varianta 1 – Continuarea participarii SNN in cadrul EN prin preluarea unei cote de actiuni de pana la 24,5%. Varianta 2- Nepreluarea cotei de pana la 24,5%, incetarea Acordului de Investititii, dizolvarea companiei si dezvoltarea Unitatilor 3 si 4 de catre Nuclearelectrica. In urma unor analize la nivelul Comisiei de negociere, cat si al Ministerului Economiei, s-a decis sa se propuna Guvernului, printr-un nou Memorandum, aprobarea continuarii participarii Nuclearelectrica in cadrul EnergoNuclear, prin preluarea unei cote de actiuni de 24,5%.