Cum petrec "baietii destepti ai deseurilor", pe bani publici, gunoaiele la groapa

Numele noului model dupa care romanii vor colecta, transporta, sorta, recicla si depozita gunoaiele menajere – produceti 400 de kilograme pe an! – are o forma rotunda, plina de promisiunea unei schimbari. Si totusi, „managementul deseurilor” ramane un eufemism in spatele caruia se desfasoara tacuta o industrie colosala construita pe retele de influenta si bani. Gramezi de bani. Deasupra lor, roiesc cu lacomie „baietii destepti”.

De la fosti directori in Ministerul Mediului la actuali consilieri locali sau judeteni cu apetit pentru afaceri, de la comisari ai Garzii de Mediu la membri de prim plan ai vietii politice, de la mici sefi locali actionand parinteste pentru impartirea dreapta a banilor din salubritate la oficiali imbogatiti peste noapte, mai toata lumea implicata in onorarea promisiunilor asumate fata de Uniunea Europeana pe segmentul de management al deseurilor si-a facut propriile jocuri, urmand propriile reguli.

Interesul public are un inteles special cand 99% din gunoaiele menajere pe care le colectezi ajung la groapa. Numai anul acesta tinta globala de reciclare a Romaniei este de 46%. Peste doi ani, va creste la 60%. Iar neindeplinirea ei poate aduce declansarea unei proceduri de infringement si amenzi de 200.000 de euro pe zi pentru fiecare flux de deseuri pe care am ratat tinta de colectare separata.

Coroborarea cifrelor oficiale furnizate de Ministerul Mediului, Ministerul Finantelor Publice si Comisia Europeana arata asa: realizarea unor sisteme integrate de management al deseurilor a inghitit deja aproape 150 de milioane de euro din fonduri comunitare si va beneficia, in urmatorii ani, de o finantare totala de 1,8 miliarde de euro prin Programul Operational Sectorial Mediu. Unde sunt banii acestia si care sunt buzunarele in care ei au intrat?

Peisajul selenar al gropilor de gunoi ofera o interpretare in cheie ironica. Pescarusii si ciorile nu lipsesc niciodata din cadrul aflat „la vedere”. Oamenii au invatat si ei schema. In patru cazuri investigate la Galati, Braila, Buzau si Bacau, doua elemente au fost mereu prezente: plonjoanele lacome ale pasarilor deasupra mormanelor de gunoaie si zborul „sub radar” al „baietilor destepti”.

In prima parte a investigatiei, cititorul poate afla cum:

•     dupa o investitie de 23 de milioane de euro, la Galati vechea groapa de gunoi nu este inchisa (si nu va fi pana in 2014), depozitul ecologic si facilitatile conexe construite nu sunt functionale, iar echipamentele achizitionate – pubele, containere si masini de salubritate – stau in depozite.
•     un conflict de interese tentacular a impus asistenta tehnica in cadrul proiectului ISPA derulat la Galati. Un membru al Delegatiei Comisiei Europene care a supervizat licitatia de atribuire a contractului este astazi angajat al firmei a carei selectare a girat-o. Un fost inalt demnitar implicat in derularea proiectelor ISPA explica: „Sunt o multime de oameni care isi folosesc pozitiile in sistem si pe urma pleaca beneficiind de toate informatiile din interior”.
•     distanta dintre restaurantul „Neacsu” din Galati – un fel de „Rick’s Cafe” a la roumaine, populat de curve, mafioti provinciali si onorabili cu reputatii inca intacte – si birourile oficialitatilor locale e umpluta de cativa kilometri, o serie de combinatii pestilentiale si o afacere esuata. Una avand in prim plan un SRL si o lucrare subcontractata care ofera o grila de lectura pentru intelegerea felului in care proiectele finantate din fonduri europene co-intereseaza o serie de oameni dispusi sa-si utilezeze pozitiile din sistemul public pentru a obtine beneficii private.
•     un ales local PDL este in acelasi timp si director al companiei care are incheiat un contract comercial cu serviciul public de salubritate, aflat sub autoritatea Primariei Galati. „Ni se impune politic”, explica surse din sistem, care sustin ca unul din „greii” gunoaielor romanesti, deputatul Cezar Preda, ar fi implicat in afacere.
•     pe comisarul sef al Garzii de Mediu din Galati il intereseaza mai mult dreapta impartire a gunoaielor intre operatorii privati decat lipsa crasa a colectarii selective in oras ori incendiile izbucnite frecvent la Tirighina, acolo unde vechea groapa de gunoi inca rezerva surprize.

Citeste aici prima parte a investigatiei: gestionarea deseurilor la Galati