Cum se "de-rusifică" ucrainenii: De la monumente și cărți, la showbiz / O "limbă a urii" ar putea prelua controlul

Tot mai puțini ucraineni vorbesc rusa și monumentele sunt demontate, dar unii avertizează că o „limbă a urii” a preluat controlul, scrie Al Jazeera.

Ștergerea tuturor lucrurilor rusești

De-rusificarea Ucrainei s-a desfășurat cu o viteză amețitoare pe tot parcursul războiului.

Sute de străzi, piețe și alte locații care poartă numele unor personalități rusești au fost redenumite în întreaga Ucraină, iar alte sute vor primi nume noi în urma votului online.

Plăcile memoriale cu numele autorilor de etnie rusă, artiștilor și oamenilor de știință care au vizitat, au lucrat sau au trăit în Ucraina au fost îndepărtate – sau vor fi îndepărtate în curând.

Statuile vor fi demolate, iar rezistența la îndepărtarea lor este sporadică.

Primarul orașului Odesa, din sudul țării, a declarat că se opune îndepărtării efigiei din bronz a împărătesei ruse Ecaterina a II-a, care a fondat orașul care a devenit unul dintre cele mai cosmopolite centre ale Rusiei țariste, asemănător cu Beirut din Liban sau Alexandria din Egipt.

„Chiar dacă îndepărtăm monumente, istoria nu se schimbă”, a declarat Gennadi Truhanov la sfârșitul lunii august.

• Citește și: Pe măsură ce furia față de Rusia crește, națiunile baltice înlătură memorialele sovietice

Programa școlară publică nu mai prescrie lucrări ale autorilor ruși, iar cărțile scrise de cetățeni ruși nu mai pot fi publicate.

Nici un cântec sau muzică scrisă sau interpretată de ruși nu poate fi cântată în public – ceea ce era deja periculos, deoarece muzicienii de stradă care le cântă au fost frecvent bătuți.

Numai Serviciul de Securitate ucrainean poate permite desfășurarea spectacolelor sau a publicațiilor îm limba rusă după ce artiștii sau autorii le solicită personal, după ce au denunțat în mod obligatoriu „agresiunea rusă”.

Această măsură – împreună cu pandemia COVID-19 și criza economică declanșată de război – a contribuit la ruinarea financiară a multor librării.

„Suntem în pragul falimentului”, a declarat pentru Al Jazeera Vadim, care deține unul dintre puținele magazine rămase la piața de carte Petrovski din nordul Kievului.

El susține de-rusificarea, dar crede că ritmul său radical nu este întotdeauna pozitiv.

Cărțile foarte specializate traduse și publicate în Rusia sunt adesea singura modalitate prin care savanții sau medicii ucraineni pot afla despre noile evoluții, a spus el.

Industria de divertisment din Ucraina a fost, de asemenea, afectată.

Panourile publicitare care anunță concerte ale starurilor rock și pop rusești încă mai sunt prezente în Kiev – dar spectacolele lor au fost anulate definitiv.

O mână de artiști ucraineni care s-au mutat în Rusia și care susțin războiul au fost trecuți pe lista neagră în țară.

Sute de celebrități rusești pro-război au fost, de asemenea, trecute pe lista neagră și li s-a interzis intrarea în Ucraina. Filmele și serialele de televiziune rusești au dispărut de pe ecranele argintii și albastre, deși încă domină descărcările ilegale, împreună cu traducerile în limba rusă ale noilor filme occidentale.

De asemenea, au fost interzise reluările filmelor clasice sovietice care au devenit parte din componența culturală a ucrainenilor mai în vârstă.

Limba rusă înainte și după invazie

Oleksi Savchenko a încetat să-și mai vorbească limba maternă în ziua în care Rusia a invadat Ucraina.

„Înainte de invazie, eram vorbitor de rusă”, a declarat fostul om de afaceri pentru Al Jazeera, în ucraineană.

Din 2014, când Rusia a anexat Crimeea și a sprijinit separatiștii din Donbas, el a condus Army SOS, un ONG care furnizează software de orientare de precizie pentru armata ucraineană.

Dar, în ciuda poziției sale anti-Moscova, Savchenko a continuat să folosească limba rusă în viața de zi cu zi.

El s-a născut și a crescut în Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, cu o populație de 1,5 milioane de locuitori înainte de război, care se află aproape de granița cu Rusia, și a rămas vorbitor de limbă rusă.

Dar, de la începutul invaziei, la 24 februarie, forțele rusești au bombardat Harkov aproape zilnic – ucigând sute de civili și strămutând mii de oameni.

Harkov se află în partea superioară a semilunii rusofone a Ucrainei, formată din provinciile sale estice și sudice.

Restul Ucrainei are o populație rusofonă considerabilă, inclusiv în capitala Kiev, unde locuiește acum Savchenko – și unde limba rusă se aude încă mult mai des decât ucraineana.

• Citește și: FOTO Kievul va demonta o sculptură din epoca sovietică despre „prietenia” dintre ucraineni și ruși

Ruperea echilibrului

Echilibrul lingvistic dintre ucraineană și rusă, două limbi înrudite, s-a schimbat dramatic în ultimul deceniu.

În 2012, 40% dintre ucraineni considerau că limba rusă este limba lor maternă, în timp ce 57% au declarat că ucraineana este limba lor principală, potrivit Ratings Group, un institut de sondaje independent.

La o lună după începerea invaziei, un procent uluitor de 76% dintre ucraineni au declarat că ucraineana este limba lor primară și doar unul din cinci a declarat că încă vorbește în principal limba rusă, a declarat institutul de sondare la 25 martie.

O treime dintre vorbitorii de limbă rusă au declarat că intenționează să treacă exclusiv la ucraineană, a precizat acesta.

În Ucraina trăiesc, de asemenea, zeci de grupuri etnice, inclusiv maghiari, români, romi și tătari din Crimeea, ale căror limbi sunt recunoscute și protejate ca „limbi materne”.

„Aderarea la Rusia nu a fost determinată de limba de comunicare, ci de opiniile politice ale fiecăruia și de influența propagandei, fiind corelată cu nivelul de susținere a partidelor pro-ruse”, au concluzionat autorii sondajului.

Acest raționament se aplicase și în cazul lui Savchenko, care ani de zile a criticat politicile rusești, dar care totuși vorbea limba rusă, până când nu a mai putut suporta să vorbească limba forțelor invadatoare.

Discursul lui Putin a adâncit falia

De la venirea la putere a președintelui rus Vladimir Putin, în 2000, „protejarea limbii ruse” a devenit un pretext pentru zeci de ciocniri diplomatice cu statele ex-sovietice și cu Occidentul.

Moscova s-a plâns în repetate rânduri la Națiunile Unite, la Uniunea Europeană și la organismele internaționale de „încălcarea” drepturilor vorbitorilor de limbă rusă din statele baltice până în Asia Centrală.

Dar Ucraina a fost punctul central al preocupărilor lingvistice ale Moscovei, iar Putin a afirmat în repetate rânduri că rușii și ucrainenii nu sunt două etnii separate.

„Nu-mi voi respinge niciodată convingerea că rușii și ucrainenii sunt un singur popor”, a declarat el în fața Consiliului de Securitate al Rusiei la 3 martie, la o săptămână după începerea războiului.

„Consider că zidul care a apărut în ultimii ani între Rusia și Ucraina, între părți ale unui spațiu istoric și cultural în esență unic, ca o mare problemă comună, ca o tragedie”, a scris Putin în iulie 2021 într-un articol lung care a înfuriat Kievul, potrivit Al Jazeera.

Citește și:

• Estonia va demonta sau muta toate monumentele sovietice rămase în țară
• VIDEOMonumentul Victoriei Sovietice din Riga a căzut în mod spectaculos

Urmărește ultimele evoluții din a 204-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.