Cursă contra-cronometru pentru România să cheltuiască cele 30 de miliarde de euro din planul de redresare. Comisarul European pe Transporturi: „Ultimele plăți se pot face în 2026. După acel termen, lucrările trebuie finanțate din alte surse”

Peste 30 de miliarde de euro primește România în plus de la Comisia Europeană, prin granturi și împrumuturi, pentru a-i investi și pentru a face reforme pentru redresarea post-COVID. Totul e să putem să-i și cheltuim la timp. Comisarul European pe Transporturi, Adina Vălean, a declarat într-un interviu pentru HotNews.ro că ultimele plăți din acest mecanism vor fi făcute în 2026, termen după care proiectele nefinalizate vor trebui finanțate din alte surse. Vălean, care a dat mai multe detalii despre noul PNRR, consideră că, pentru România, „lista proiectelor de infrastructură e ambițioasă, dar nu nefezabilă”.

• România va avea la dispoziție peste 30 de miliarde de euro fonduri europene din granturi și împurmuturi ÎN PLUS față de fondurile europene clasice pe care să le cheltuiască până în 2026, parte a strategiei UE de redresare după pandemia de coronavirus.

• Pentru a face acest lucru, Guvernul tocmai ce a lansat în dezbatere Planul Național de Redresare și Reziliență, un document strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții. Planul are trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României. Cele mai mari alocări sunt pentru Transport (9,27 mld. euro) și proiecte de mediu sau care țin de schimbările climatice (8,8 mld euro).

Comisarul European Adina Vălean: „Nu orice proiect este eligibil pentru aceste planuri de țară, ci proiectele mature, fezabile”

Ca România să poată folosi această finanțare se discută în general doar de proiecte mature – care sunt pregătite pentru a fi contractate, aproape gata de implementare, și care să fie gata până în 2026.

Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean, a explicat pentru HotNews.ro că termenul pentru contractarea lucrărilor la proiecte încă nu este definitivat, însă cel pentru finalizarea proiectelor este stabilit.

„Termenul de 2022 este încă în dezbatere, în trialogurile dintre Comisie, Consiliu și Parlamentul European, deci nu avem un termen final pentru contractare, el ar putea fi 2023”, a declarat Adina Vălean pentru HotNews.ro

„Pe scenariul actual, un plan depus în aprilie 2021 ne-ar permite să avem licitațiile finalizate până în decembrie 2022. Nu orice proiect este eligibil pentru aceste planuri de țară, ci proiectele mature, fezabile. În acest moment, nu am văzut detaliile pentru infrastructura de transporturi, dar aceste planuri de țară, după consultarea publică, vor fi depuse la Comisia Europeană și până în aprilie vor exista consultări cu experții dedicați ai Comisiei, tocmai pentru a ne asigura că proiectele depuse sunt realizabile”, a mai spus Vălean.

„Dacă proiectul întârzie, ultimele plăți se pot face în 2026. După acel termen, lucrările trebuie finanțate din alte surse”, a declarat Vălean.

Mare accent în PNRR-ul lansat de Guvern este pus pe partea de infrastructură, în special pe zona rutieră – cu peste 3,5 miliarde de euro pentru autostrăzi și drumuri expres. Cu toate acestea, unele proiecte mari precum Autostrada Unirii A8 nu apare cuprinsă în plan cu niciun tronson.

• Autostrăzile și drumurile expres de 3,5 miliarde de euro pe care Guvernul vrea să le facă din banii europeni pentru redresare și reziliență – TABEL

„Lista proiectelor de infrastructură e ambițioasă, dar nu nefezabilă. Proiectele mai mari, cu provocări tehnice importante, cum ar fi A8, sunt prinse în finanțarea prin instrumentele disponibile în planul financiar multi-anual al Uniunii Europene”, spune comisarul european.

„În acest moment, planul de țară este în consultare publică, deci poate suporta modificări în urma acestei consultări, iar apoi, după cum v-am explicat, merge în consultări la Comisia Europeană care se va asigura că proiectele sunt conforme și că respectă prioritățile europene. În momentul depunerii, în aprilie, se vor debloca 10% din bani și se poate începe implementarea reformelor asumate în plan”, a mai explicat Vălean.

„Știu că românii au toate motivele să fie pesimiști la capitolul infrastructură și că România nu a fost un model în absorbția de fonduri europene. Dar, dacă ne uităm în urmă, 2020 a fost un an bun pentru noi din acest punct de vedere, chiar în condiții de criză. Mai mult, în planul de țară România se angajează să sporească capacitatea administrativă în acest domeniu, prin măsuri punctuale. Mie mi se pare un bun punct de pornire și sper să vedem în realitate proiectele de pe hârtie”, a mai declarat Vălean.

Alocările financiare pe modurile diferite de transport:

–-

Vălean: „Dacă un proiect nu este terminat până la termenul final, 2026, el poate fi continuat din alte surse de finanțare, inclusiv fonduri europene”

„România are nevoie de un total estimat de 70 de miliarde de euro pentru o infrastructură de transporturi pusă la punct, care să răspundă nevoilor viitoare, nu doar celor prezente. Aceste 9 miliarde, însă, sunt un bun început. Instrumentele de finanțare la acest capitol sunt diverse, de pildă, prin Mecanismul de Interconectare al Europei, pe care îl gestionez eu, avem 22,9 miliarde de euro la dispoziție pentru infrastructura esențială. De altfel, la ultima sesiune de finanțare prin acest mecanism, țara noastră a avut proiecte câștigătoare legate mai ales de calea ferată. Da, dacă proiectele sunt eligibile și prin alte modalități, ele pot fi cofinanțate astfel. Sau, după cum spuneam, dacă un proiect nu este terminat până la termenul final, 2026, el poate fi continuat din alte surse de finanțare, inclusiv fonduri europene”, a mai detaliat Comisarul European pe Transporturi.

Adina Vălean mai spune că fondul de redresare economică și reziliență are propriile lui condiții și va avea un cadru de aplicare specific.

„Deși planurile de țară trebuie să urmeze recomandările făcute de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European și trebuie să ia în calcul atenuarea efectelor crizei, ele de asemenea trebuie să fie sustenabile, să fie verzi, să aibă o componentă digitală. Mă bucur că în planul României au fost luate în calcul toate aceste aspecte”, a spus Vălean.

Întrebată de alocarea de circa 700 de milioane de euro pentru componenta de digitalizare, despre care unele surse din piață au precizat pentru HotNews.ro au spus că ar fi prea mică, Adina Vălean a declarat că „diverse domenii au diverse componente digitale”.

„O autostradă, de pildă, nu are numai o parte fizică, ci și una digitală, care se poate referi, de pildă, la sistemele de trafic inteligent. Exact în aceeași situație e și calea ferată. Prin urmare, parte din fondurile de realizare ale unui asemenea proiect merg și înspre componenta aceasta. Pentru transporturi, această dimensiune este prevăzută în planul național. Cum digitalizarea este o prioritate a Comisiei Europene sunt convinsă că dacă cumva se va dovedi că fondurile alocate sunt prea mici în acest prim draft, până în aprilie e suficient timp să se ajusteze în mod corespunzător”, a explicat Comisarul European pe Transporturi.

HARTĂ – Proiectele pe care se vor concentra fondurile europene prin PNRR (cele îngroșate cu galben pe rutier și cele îngroșate cu mov pe feroviar):

–