Dacian Cioloș, declarație controversată: Decizia de a exporta sau nu gaze o luăm noi, România
Legislația europeană nu permite statelor membre restricții la exporturile de gaze. De altfel, România s-a aflat într-un proces de infringement din cauza blocării acestor exporturi, dar și sub investigația Comisiei Europene tot din același motiv. În acest context, o declarație a fostului premier și comisar european Dacian Cioloș, actual candidat la alegerile europarlamentare, ridică semne de întrebare.
Mai mult, libera circulație a mărfurilor este unul dintre principiile fundamentale ale tratatului de funcționare a Uniunii Europene.
Declarația lui Cioloș: „Toate contractele de exploatare din Marea Neagra au fost decise de guvernările precedente. Investițiile cu fonduri europene (România este beneficiara acestor finduri europene pein Transgaz) pentru conducta BRUA ne permite sa ne conectăm la Europa Centrală, însă decizia de a exporta sau nu gaze o luăm noi, România„.
Acesta este un răspuns oferit luni seara, pe pagina sa de Facebook, unei persoane care îl critica pentru faptul că în 2016 ar fi aprobat un act normativ care ar permite străinilor să exploateze gazele din Marea Neagră și să-l exporte în Austria.
Este o acuzație clasică din retorica naționalistă, pe care am tot auzit-o în ultimii ani, mai ales în perioada guvernărilor Dragnea. Cu atât mai mult, răspunsul lui Cioloș este total neadecvat.
În primul rând, încearcă să se scuze spunând că deciziile privind acordurile petroliere nu au fost luate de Guvernul condus de el, ci de guvernările anterioare. Aceasta în condițiile în care nu este deloc de condamnat ca un guvern să aprobe investiții majore în exploatări petroliere. Apoi, România nu poate decide dacă se fac sau nu exporturi. Nu poate fi pusă problema în acest mod în condițiile în care legislația europeană nu permite blocarea exporturilor de gaze. Mai mult, în ultimii doi ani, PSD a dus o luptă continuă împotriva exploatărilor din Marea Neagră și a exporturilor de gaze, încercând să le restricționeze prin legislație: mai întâi prin Legea Offhore și apoi prin controversata OUG 114/2018.
În iunie 2017, Comisia Europeană a deschis o investigație, având suspiciunea că Transgaz, operatorul român al infrastructurii de transport al gazelor, controlat de stat, ar fi încălcat normele UE în materie de concurență prin restricționarea exporturilor de gaze naturale din România. Ulterior, Transgaz a propus unele angajamente. Pentru a putea lua o decizie, anul trecut, în toamnă, Comisia Europeană a invitat părțile interesate să transmită observații privind angajamentele comunicate de Transgaz de a permite exporturile de gaze naturale din România către alte state membre, în special către Ungaria și Bulgaria. Angajamentele trebuie să rămână în vigoare până la sfârșitul anului 2025, iar monitorizarea îndeplinirii acestora de către Transgaz ar fi încredințată unui administrator fiduciar.
De asemenea, România s-a aflat într-un proces de infringement tot din cauza restricțiilor la exporturile de gaze. Procedura a fost suspendată după aprobarea OUG 64/2016, chiar în timpul guvernării Cioloș, prin care erau eliminate barierele la export. Însă, procedura poate fi reluată în cazul în care aceste bariere sunt reintroduse.