Dăianu: Dezbaterea privind deficitul arată ideologizare, o detașare de realitate / Nu poți tăia cheltuielile publice cu satârul / Nu e normal ca cei mai neajutorați să suporte costul, iar corecția prin inflație e o iluzie

Dezbaterea publică privind corectarea deficitului a arătat multă ideologizare, detașare de realitate, neînțelegerea unor compromisuri inevitabile în politica economică, scrie Daniel Dăianu în Raportul care însoțește opinia Consiliului Fiscal pe marginea Bugetului. „Nu se poate obține reducerea deficitelor fără dureri, fără a distribui efortul de corecție echitabil. Dacă fiecare vrea să fie scutit de participarea la acest efort, cine să suporte povara? Și nu e normal ca cei mai neajutorați să suporte costul cel mai mare”, arată academicianul.

Ce mai spune Dăianu:

Nu poți tăia cheltuielile publice cu satârul într-o țară în care acestea sunt la cel mai jos nivel din Uniune, în care cetățenii sunt privați de bunuri și servicii publice în cantitatea necesară. Iar fondurile UE nu pot suplini ceea ce trebuie să facă bugetul public. Tăierea fără discernământ a cheltuielilor publice, dincolo de un prag critic, poate cauza daune foarte mari, un salt mare de ineficiență.

Orizontul de corecție a deficitului bugetar 2024-2027 este mai complicat prin noua lege a pensiilor. Această lege a pensiilor este necesară pentru a elimina inechități flagrante în sistemul de asistență socială, pentru a ține cont de îmbătrânirea populației, pentru a ajuta sustenabilitatea sistemului de pensii. Dar impactul pe termen imediat și mediu este sever, mărește deficitul mult, fiind vorba de cheltuieli permanente. Deși necesară, legea pensiilor aduce un risc de ordin fiscal pentru consolidarea bugetară.

Ar fi fost bine ca aplicarea acestei legi să fie eșalonată, pe câțiva ani. Dar eșalonarea nu mai este posibilă, având în vedere decizia guvernamentală de a se aplica integral de la 1 septembrie 2024. Aceasta implică alocarea clară de resurse în bugetul public din 2024.

A crede că se poate realiza corecția deficitului bugetar prin taxa prin inflație este o iluzie; această taxă poate ajuta marginal, dar nu decisiv. Ar putea, numai dacă ar mai exista un alt mare șoc pe latura ofertei, care să creeze un nou puseu inflaționist și care să nu fie urmat de indexări de salarii și pensii compensatorii.

Este nevoie de continuarea reformei fiscale, care să corecteze un regim fiscal profund inechitabil (prin scutiri și portițe), ce este rezultat și al capturării politicii fiscale de grupuri de interese.

Noi în România am fugit de realitate, spunea la o conferință recentă academcianul Daianu. Noi nu am înțeles că am trăit ani de zile peste posibilități, ceea ce se vede și în deficitele externe, nu doar în cele interne. Această negare a realității este însoțită și de mituri propagate: că nu-i nevoie de venituri ridicate, că putem aranja consolidarea doar din tăieri de cheltuieli, a mai spus Dăianu.

Alte declarații făcute de Daniel Dăianu

Eu când aud economiști spunând așa ceva (că putem aranja consolidarea doar din tăieri de cheltuieli), i-aș întreba: pe ce planetă trăiți, oameni buni? Ați luat creionul în mână să faceți analize serioase?

A renunța la o liftieră…poate pentru imagine politică dă bine. Dar nu asta rezolvă problemele bugetului!

O țară care subfinantează cronic Sănătatea sau Educația…nu avem suficient personal și echipamente în lupta contra drogurilor. E nevoie de a cheltui mai mult pentru Apărare. Unde să introduci atâtea cheltuieli suplimentare când veniturile fiscale sunt de 27% din PIB?

În România avem o economie informală și circuite non-bancare cu bani care circulă milioane de lei. Nu se plătesc taxe- cei din sectorul informal nu plătesc taxe. Revenind la această negare a realității, ea este stupefiantă pentru mine. Și va fi foarte greu, deși unii nu vor să accepte că trebuie să creștem veniturile fiscale. Și se vine cu o idee simplistă: să creștem colectarea!

E și foarte multă ipocrizie. Cei care beneficiază de privilegii fiscale le-ar vrea pe veșnicie, dacă se poate.

România are o economie atractivă, dar vedeți ce vremuri urâte trăim. Piețele financiare sunt foarte nervoase. Chiar și prețurile la energie ar putea sălta din nou dacă lucrurile nu se liniștesc.

Această corecție nu se poate face fără dureri. Toată lumea vrea să nu intre în acest efort de corecție. Nu se poate. Mediul de afaceri vrea ca lucrurile să rămână la fel, oamenii nici ei nu vor să plătească taxe mai mari sau mai multe. Dar cine să suporte atunci?

Nu ai cum să elimini banii cash. Cum să elimini banii cash la piață de pildă, când mergi să cumperi mere? Eu merg la piață și discut cu oamenii. Problema nu e să elimini banii cash, ci să te lupți ca tranzacțiile mari să fie trecute prin bănci. Când vezi milioane de lei la sacoșă…ălea sunt hoții, nu tranzacții.

Consolidarea este un proces dificil, fiindcă avem un deficit structural mare, dar nu există o altă cale. Guvernul rezultat din alegeri va trebui să adopte măsuri de ajustare a deficitului, care să însemne câteva procente din PIB, chiar dacă rezultatele nu se vor vedea imediat.

Este de așteptat ca măsuri de compensare a impactului legii noi a pensiilor și de consolidare bugetară, în general, să fie adoptate în 2025, mai ales că se trece de rundele de alegeri politice din 2024. Sunt măsuri în PNRR, în recomandările făcute de CE, BM și FMI, ce indică pași de urmat. Anul 2025 poate fi un punct de inflexiune în consolidarea bugetară.

Consolidarea este obligatorie, fiindcă, deși datoria publică nu este copleșitoare (încă), serviciul ei poate deveni mai împovărător, existând și un risc valutar. Consolidarea bugetară ar reduce considerabil deficitul de cont curent.

Dacă măsurile de corecție vor fi credibile, fie ele cu efecte manifestate în timp, iar absorbția fondurilor europene va fi intensă, nu există risc de înrăutățire a riscului suveran.

Este de notat că parte mare din deficitul de cont curent este acoperit prin fluxuri ce nu creează îndatorare; acest fapt ajută rating-ul suveran al României. Și apartenența la UE ajută, inclusiv prin mecanismele de supraveghere a dezechilibrelor. Rezervele valutare al României au crescut considerabil, alimentate fiind de resurse europene.

Mediul de afaceri are motive să se teamă de măsuri ce pot gripa economia. Dar dacă măsurile vor corecta inechități mari în regimul fiscal, vor reduce evaziunea fiscală și optimizările fiscale, impactul asupra economiei nu va fi probabil de blocare.