De ce taxele vor crește de anul viitor, deși premierul Ciolacu neagă constant. Argumentele pe care Statistica i le pune pe birou

Populația care nu lucrează din țara noastră o depășește pe cea care lucrează cu circa 2 milioane, potrivit datelor Statisticii. Avem puțin peste 8 milioane de români activi și peste 10 milioane de inactivi. Iar din totalul populației în vârstă de muncă, o treime sunt inactivi economic, mai spune Statistica.

Persoanele inactive sunt cele care nu au un loc de muncă, fie pentru că nu caută unul,  fie că sunt descurajați, fie nu sunt disponibili pentru a începe munca în următoarele două săptămâni. Principalele grupuri inactive din punct de vedere economic sunt studenții, cei care se ocupă de de familie și de casă, bolnavii, cei cu dizabilități sau pensionarii.

Numărul persoanelor neocupate (inactive sau în şomaj) ce revin la 1000 persoane ocupate, sau raportul de dependenţă economică, după cum îl numesc specialiștii, a crescut în anul 2023 la  1,45 %

Un raport ridicat de dependență înseamnă că economia în general, se confruntă cu o povară mai mare

Un raport ridicat de dependență înseamnă că cei de vârstă activă și economia în general, se confruntă cu o povară mai mare în sprijinirea populației inactive (fie că e vorba șomeri, pensionari sau tineri care trebuie sprijiniți.

Pe măsură ce ponderea celor care nu lucrează crește, cei care lucrează sunt supuși unor presiuni de creștere a taxării majorate pentru a face rost de banii din care să fie sprijiniți „inactivii”.

În România, un nivel mai ridicat al acestui indicator s-a înregistrat pentru persoanele de sex feminin (1,9%) şi pentru mediul rural (1,69%.

Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1000 persoane ocupate) a atins valoarea cea mai ridicată în regiunea Sud-Est şi valoarea cea mai scăzută în regiunea București-Ilfov. În urmă cu 30 de ani raportul era 1:1.Potrivit unor calcule publicate de Vasile Ghețău, viitorul va aduce o deteriorare a acestui indicator. Din ce bani acomodezi un asemenea dezechilibru?

• De asemenea, rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tinerii în vârstă de 18-24 ani (proporţia populaţiei de 18-24 ani cu nivel scăzut de educaţie, care nu urma nici o formă de instruire, în total populaţie de 18-24 ani) a fost în anul 2023 de 16,6% (tendința e de creștere, în ciuda programului „România Educată”).

Aceastindicator , defalcat pe mediile urban și rural, este de 25,3% în mediul rural faţă de 7,0% în mediul urban. Pentru a rezolva această problemă a abandonului școlar e nevoie de investiții și de alocări bugetare consistente.

• Rata tinerilor neocupaţi care nu urmeazǎ nicio formă de educaţie (calculată pentru grupa de vârstă 15-24 ani) a fost în anul 2023 de 16,5%, mai mare în cazul femeilor (19,6% faţă de 13,6% în cel al bărbaţilor) şi în cazul celor din mediul rural (22,4% faţă de 10,2% pentru tinerii din mediul urban).

• Sectorul public concentra 16,6% din populaţia ocupată (adică 1.278.000 de persoane) majoritatea (57,9%) fiind femei. Înainte de Revoluție, aparatul public era de circa 800.000 de oameni. Acum e mult mai stufos și trebuie întreținut.

Potrivit INS, a crescut cu circa 1000 de persoane numărul celor care și-au luat două servicii pentru a putea supraviețui financiar.

Motivul principal pentru care peste o treime dintre şomerii care au încetat să lucreze în ultimii 8 ani a fost concedierea sau închiderea afacerii (30,1%) ori încetarea contractului de muncă (34,1%) .

• Cei care au încetat să lucreze din cauza responsabilităţilor familiale şi de îngrijire au reprezentat 10,0% din total.