Decizia asteptata de autoritati pentru construirea reactoarelor de la Cernavoda: Comisia Europeana a aprobat ajutorul de stat britanic pentru construirea centralei nucleare de la Hinkley Point
Comisia Europeana a dat miercuri unda verde unui ajutor de stat pe care Guvernul Marii Britanii vrea sa il acorde unui consortiu franco-chinez in construirea centralei nucleare de la Hinkley Point, proiect estimat la 31,2 miliarde euro. Avizul a vent dupa ce Marea Britanie si-a modificat semnificativ conditiile de finantare ale proiectului. Cea mai controversata masura este mecanismul ‘contractul de diferenta’ prin care se stabileste un pret de referinta de vanzare a energiei in asa fel incat operatorul centralei sa primeasca venituri stabile pentru o perioada de 35 de ani. Aceeasi facilitate este vizata si de autoritatile romane pentru investitorii chinezi la construirea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda.
Pentru a participa la construirea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, investitorii chinezii cer o serie de masuri de sprijin care sunt susceptibile de a reprezenta ajutor de stat.
Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei a declarat recent pentru HotNews.ro ca pentru a vedea genul de facilitati pe care statul il poate acorda, autoritatile romane asteapta decizia Bruxelles-ului in investigatia privind sprijinul pe care vrea sa il acorde guvernul britanic construirii centralei nucleare de la Hinkley Point de catre un consortiu franco-chinez.
- „Decizia va fi un model si pentru noi in a afla ce tipuri de masuri de sprijin sunt acceptate pentru Comisia Europeana si vom putea sfatui mai bine Guvernul Romaniei in negocierile cu investitorii chinezi. Investigatia Comisiei este pornita in iarna, le-a luat 7-8 luni sa analizeze contractul britanicilor. Elementul cheie il reprezinta asa numitul contract pentru diferenta. Acesta presupune stabilirea unui pret de referinta. Daca peste 15 ani cand va fi gata centrala pretul electricitatii este mai mic decat pretul de referinta, statul plateste investitorului diferenta – si invers. Comisia Europeana se pare ca a acceptat acest concept de a folosi pretul de referinta. In plus, pot sa apara o serie de alte masuri de natura ajutorului de stat, precum: garantii de stat, scutiri de taxe, gen taxa pe stalp, si asa mai departe”, a precizat in urma cu cateva zile pentru HotNews.ro Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.
Iata ca miercuri, 8 octombrie, Comisia Europeana a aprobat masurile revizuite ale Marii Britanii cu privire la ajutorul de stat acordat construirii centralei de la Hinkley Point, stabilind in urma unei investigatii demarate la sfarsitul anului 2013 ca sprijinul guvernului britanic este compatibil cu normele privind ajutoarele de stat din UE.
Proiectul a intampinat opozitia mai multor state membre, Austria amenintand chiar ca va ataca decizia la Curtea Europeana de Justitie, potrivit AFP. Cu toate acestea, proiectul a fost avizat favorabil de 16 comisari europeni, desi minimul era de 15 comisari, potrivit surselor AFP.
Conform masurilor revizuite aprobate de Comisia Europeana, Guvernul britanic va limita profitul potential pentru investitorii privati implicati in proiect, insa structura generala a ajutorului de stat a ramas neschimbata.
In urma cu un an, guvernul britanic a semnat cu grupul francez EDF un acord pentru construirea a doua reactoare nucleare la Hinkley Point.
Conform acordului, informeaza AFP, proiectul va fi implementat de un consortiu in care EDF detine 45-50%, China General Nuclear (CGN) si China National Nuclear Corporation (CNNC) vor detine impreuna 30-40% si firma franceza Areva inca 10%.
- Masurile revizuite de Marea Britanie
Prin mecanismul contractului de diferenta, Marea Britanie intentiona sa stabileasca un pret de referinta care sa asigure venituri stabile pentru operatorul centralei nucleare Hinkley Point pentru o perioada de 35 de ani. Operatorul va beneficia si de o garantie de stat care acopera orice datorie pe care operatorul va incerca sa obtina de pe pietele financiare pentru a finanta constructia centralei.
In timpul investigatiei, autoritatile britanice au demonstrat ca sprijinul ar aborda un esec de piata reala, risipind indoielilor initiale ale Comisiei.
In plus, Comisia a considerat ca taxa de garantie initiala pe care operatorul ar fi platit-o la Trezoreria din Marea Britanie ar fi fost prea mic pentru un proiect cu acest profil de risc. Prin urmare, comisionului de garantare a fost ridicat in mod semnificativ ceea ce va reduce subventia aproximativ 1,3 miliarde euro.
Masurile revizuite vizeaza si impartirea castigurilor. Astfel, castigul care va aparea imediat ce profiturile totale ale operatorului (rentabilitatea capitalului) depaseste rata estimata la momentul deciziei, va fi impartit cu autoritatea publica ce a acordat ajutorul de stat. O crestere a ratei de profit de doar un punct procentual, de exemplu, va genera economii de aproape 1,5 miliarde euro, potrivit Comisiei Europene. La cererea Executivului European s-a stabilit ca acest mecanism de impartire a castigului sa fie in vigoare nu doar pe 35 de ani ci pe toata durata de viata a proiectului, si anume 60 de ani. Mai mult decat atat, in cazul in care costurile de constructie se dovedesc a fi mai mici decat se astepta, castigurile vor fi, de asemenea impartite.
- Centrala de la Hinkley Point va asigura 7% din productia de energie electrica din Marea Britanie
Noua centrala nucleara de la Hinkley punctul C va necesita o finantare a datoriilor de aproximativ 21.6 miliarde euro si va fi nevoie in cele din urma de un capital de aproximativ 43 de miliarde euro, conform datelor Comisiei Europene.
Costurile de constructie sunt estimate la proximativ 31.2 miliarde euro, iar inceperea activitatii este programata pentru 2023, cu o durata de viata operationala asteapta de 60 de ani. Cele doua reactoare vor produce in total 3,3 GW de energie electrica – care reprezinta 7% din productia de energie electrica din Marea Britanie. Centrala nucleara Hinkley Point va folosi tehnologia EPR, care nu este inca operationala oriunde in lume. Exista doar trei proiecte in prezent in constructie in Franta, Finlanda si China, care se va baza pe aceasta tehnologie.
INTERVIURILE HotNews.ro