Despre acutizarea problemelor educației din România: Putem avansa fără cercetare avansată în Științele Educației?

Anul universitar 2018-2019 a debutat cu un record negativ pentru România: portofoliile de miniștri ai Ministerulului Educației Naționale și ai Ministerului Cercetării și Inovării sunt ocupate de interimari, soluții de avarie pentru înlocuirea a doi miniștri demisionari. Acești indicatori reprezintă doar cireașa de pe tortul problemelor cronice cu care se confruntă educatia. Însă hai să ne imaginăm situația în care următorii miniștri vor avea susținerea politică, priceperea și bugetul necesar pentru a face o schimbare pozitivă. De unde ar începe? Care sunt resursele pe care se pot baza în luarea deciziilor? Ce pot face pentru o dezvoltare sustenabilă a educației in România?

În țările care au un sistem de educație avansat, politicile educaționale sunt făcute pe baza rezultatelor cercetărilor din domeniul știintelor educației (“research-based education”). Inițiative politice la nivelul Uniunii Europene susțin cercetările avansate iar studii empirice confirmă utilitatea lor. Dar cum stă România în acest domeniu? În ce măsură și unde se face cercetare avansată în domeniul științelor educației? Există “focare” / laboratoare de cercetare avansată în România care să ofere soluții validate științific la numeroasele probleme cu care se confruntă?

Pentru a răspunde acestor întrebări, e cazul întâi să definim sintagma “cercetare avansată”. Aici, e destul de simplu. UEFISCDI (subordonat Ministerului Educatiei Naționale) premiază anual cercetători și cadre didactice universitare care publică în jurnale indexate în Web of Science și cotate în zona galbenă (top 50%) și zona roșie (top 25%). Premiile pot fi considerate importante și încurajatoare (2000 RON pentru un articol din zona galbenă și 6000 RON pentru un articol din zona roșie). Asta cu atât mai mult cu cât în multe universități de top din străinătate, nu doar că nu ești premiat, ci chiar riști să îți pierzi titulatura dacă nu faci cercetare avansată. Deci dacă suntem cinstiți cu noi înșine, avem circumstanțe care să motiveze activitățile de cercetare avansată în acest domeniu. Dar cum stăm la capitolul acesta?

Hai să ne uităm în baza de date Web of Science pe domeniul Education & Educational Research. Pentru ca rezultatele să nu fie complet deprimante, vom filtra căutarea focalizându-ne pe instituțiile mari de cercetare. Astfel,vom analiza strict cele 4 mari universități din țară din Consortiul Universitaria (excluzând Academia de Științe Economice, care datorită profilului, nu ar avea focalizare pe științele educației): Universitatea Bucuresti, Universitatea Babes-Bolyai, Universitatea Alexandru Ioan Cuza și Universitatea de Vest. Mai departe, hai să ne uităm la articolele de cercetare avansată din ultimii 5 ani (cei care au urmat publicării legii 1/2011, care încuraja cercetarea avansată). Ce constatăm?

Tabel1: Articole publicate între 2012 si 2017 in jurnale prestigioase avand ca prim autor afiliat la universitătile de top din Romania

Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

Despre acutizarea problemelor educației din România: Putem avansa fără cercetare avansată în Științele Educației?

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”