Despre pensii. Până la urmă ține de mine …
Nu e nimic greșit sa ne bazăm pe cei de langa noi mai ales atunci când știm ca la randul nostru oferim ceva. As zice ca acesta e secretul tuturor relațiilor funcționale, sa avem parte de posibilitatea de a contribui la binele celor din jur, și, mai departe, sa beneficiem la randul nostru de contribuția lor. Cu atat mai mult consideram ca suntem indreptatiti sa cerem lucruri de la stat în baza contributivitatii noastre pe durata vieții active și ne așteptam ca solicitările sa ne fie auzite si îndeplinite.
Sunt multe aspecte si zone in care ne uităm atunci cand privim către bugetul statului cand vine vorba de a ni se returna contributia : un sistem de sanatate publica solid, infrastructura, educatie, securitate dar si asigurarea unui trai decent la terminarea vieții active.
E oare bugetul statului singurul în masura sa asigure sanatatea financiara a fiecaruia dintre noi, in special cand ne referim la perioada de după viața activa?
Tema reformei sistemului de pensii este una dintre cele mai sensibile teme de discuție din ultima perioada. Este acel subiect mare, important, cu impact in întreaga societate pentru a căror rezolvare este nevoie in primul rand de comunicare, dar si de empatie.
Avem nevoie sa găsim o soluție care sa aducă un trai decent seniorilor in baza principiului contributivitatii însă nu toate soluțiile acestei probleme stau in mana guvernantilor, preocuparea timpurie a fiecăruia dintre noi legată de viața mai puțin activa poate sa contribuie de asemenea la soluție.
Câteva date concrete extrase din raportul Comisiei Europene “The ageing 2021 report” arata că:
- Speranța de viata măsurată la naștere in România estimată pentru anul 2040 este de 77,2 ani la Barbati si 83,5 ani la femei . Ambele valori sunt sub media europeană de 82,8 ani respectiv 87,5 ani.
- Speranța de viata măsurată la 65 de ani in România estimată pentru anul 2040 este de +18 ani la bărbați si + 21,6 ani la femei. Ambele valori sunt sub media europeană de +21,1 respectiv +24,5.
Prima concluzie ar fi ca în România oamenii trăiesc mai puțin, însă la o privire mai atentă putem observa ca diferenta intre media noastra si cea europeana este mai mica atunci cand măsurăm speranta de viata la 65 de ani fata de momentul nașterii, motivul fiind ca in România încă avem cifre mari de moarte infantila.
A doua concluzie: atunci cand ne uitam la numărul de ani pentru care fiecare dintre noi primește pensie ar fi corect sa considerăm speranta de viata măsurată la 65 de ani, respectiv pana la 83 de ani pentru barbati si pana la 86,6 pentru femei. Este primul semn ca in realitate viata mai putin activa a fiecăruia dintre noi este mai lunga si asta e un lucru bun pentru ca avem atatea lucruri frumoase realizate peste ani de care avem timp sa ne bucuram. Totodata aceste cifre ne invita sa acordam o atentie sporita acestei perioade din punct de vedere financiar.
Imbatranirea populatiei este o realitate peste tot, iar Romania nu face exceptie. Pana in anul 2040 Romania ramane sub media europeana la capitolul populatie de 65+ ca procent din total populatie, respectiv 26,9% vs 28,3% insa cifrele se schimba incepand cu anul 2045 si culmineaza cu anul 2070 cand avem 31,5% vs 30,2%.
Romania are cel mai slab raport contributori/100 pensionari
2019 – 109,6 vs EA 164,7
2030 – 103,5 vs EA 146,8
2070 – 79,2 vs EA 120,6
Un prim semn că matematica calculării pensiilor trebuie sa fie atent aleasă si sa respecte principiul unei relații funcționale.
Ponderea pensionarilor sub 65 de ani in total pensionari este mult peste media europeană in România, respectiv prognoza pentru anul 2030 este de 29% vs 22%. Trendul este unul de scadere raportat la anul 2019 ( 34%) insa chiar si in aceste condiții România ramane peste medie pana in anul 2070.
Toate aceste date trebuie sa trezească in fiecare dintre noi sentimentul de responsabilitate care mai departe sa se transforme în acțiuni concrete astfel incat sa putem “contrazice” matematica simpla a cercetărilor de piață si sa schimbam cursul firesc al non-actiunii.
Ce ar putea fi făcut ? Cateva lucruri simple vehiculate deja in multe articole si exprimate deja de multe voci:
⁃ Formula clara de calcul/creștere a pensiilor astfel incat sa nu lăsăm sa apară surprize nici pentru pensionari si nici pentru cifrele deficitului bugetului de stat
⁃ Varsta de pensionare pt categoriile speciale sa fie revazuta (ex : standard 65, speciali 60 vs 40 azi)
⁃ Clarificarea definiției referitor la ce înseamnă pensie speciala
⁃ Condițiile de calcul sa fie aceleași bazate pe contribuție astfel incat fiecare dintre noi sa avem o pensie conform cu așteptarea, contribuția si stilul de viata cu care ne-am obișnuit.
Ce ar mai putea fi facut ?
Am putea ca fiecare dintre noi sa avem grija de sanatatea financiara sau mai bine spus sa continuam sa avem grija pentru ca avem cifre încurajatoare pe economisire si, de asemenea, daca privim partea plina a paharului avem o dinamica buna si pe zona de investitii:
⁃ +14% crestere depozite in ron in ultimul an, +10% crestere depozite in valuta
⁃ Avem 7.6 milioane de contributori in pilonul 2 de pensii si 500.000 in pilonul 3
⁃ Avem 5 miliarde de euro active in fonduri de investiții
⁃ Avem deja o recurență a emisiunilor Ministerului de Finante pentru populatie în vederea finanțării deficitului – produs asociat produselor de investiții extrem de sigure avand garantia statului român.