Din nou despre SACET
Zilele trecute au apărut în cascadă trei articole despre SACET-ul bucureștean ce mi-au dat de gândit. Buletin de București este locul unde a apărut articolul inițial, care a fost preluat de G4media și Newsweek. Eu știu că la toate cele trei publicații lucreză oameni serioși, jurnaliști cu probitate și profesionalism dovedite. Pe o parte îi cunosc personal, ca foști colegi de presă.
Articolul din Buletin de București are acel tip de titlu de publicație galbenă (de scandal) “Otrava de la Elcen (I): Termocentralele Bucureștiului funcționeză cu derogări de la legile de mediu”. Pare a fi primul dintr-o serie mai lungă … “Otravă”, “criminal”, “termocentralele muzeu”? Mai știu că Funky Citizens, gestionarul proietului Buletin de București, este un ONG serios, ce nu se pretează la jocuri de culise și cuvinte grele.
Dacă articolul apărea oricând, la oricare dată, îl tratam normal, dar să apară în același timp cu semnarea unui contract de 278 milioane euro, bani nerambursabili de la Uniunea Europeană, bani alocați sistemului centralizat de distribuție a agentului termic în București, mă face să cred că nu este o coincidență.
Informația exactă de la care plecăm este: Planul Național de Redresare și Reziliență alocă pentru rețeaua de transport de agent termic 278 de milioane de euro care se vor folosi pentru reabilitarea a 210 km din rețeaua primară ce reprezinta aproximativ 23%, la care se vor adauga încă 200 de milioane de euro peste câteva săptămâni. Contractul este semnat între Ministerul Fondurilor Europene și Primăria Generală a Capitalei.
La conferința de presă ce a urmat, premierul Ludovic Orban a mai spus că săptămâna viitoare ‘’vom avea o întâlnire la Ministerul Economiei, unde vom discuta planurile de investiție legate de ELCEN, astfel încât, într-o perioadă de timp rezonabilă, să fie efectuate investiții importante, care să crească randamentul în producerea energiei termice și electrice, în sistem de cogenerale, utilizând sisteme moderne, care să asigure randamente comparabile cu randamentele la producerea din alte țări europene”. Nu sunt singurii bani care vor fi alocați, urmează ca Guvernul să înființeze cât mai curând Fondul pentru Eficiență Energetică, ce ar putea fi accesat inclusiv pentru a retehnologiza actualele CET-uri cu centrale pe cogenerare de înantă eficiență pe gaz în ciclu combinat.
Am arătat într-un articol despre SACET-uri că acestea reprezintă singura opțiune a unui oraș civilizat cu o densitate mare de blocuri. Nu o zic eu ci domnul academician, professor universitar, doctor Gheorghe Benga în lucrarea “Impactul negativ asupra vieții și sănătății umane al centralelor termice individuale alimentate cu gaze naturale instalate în blocurile de locuințe”. Oricum în câțiva ani, acestea vor fi interzise de Uniunea Europeană, din motivul enunțat mai sus.
Întrebând câțiva cunoscuți din domeniu, mi-au spus că există de ceva timp un grup de interese care dorește ca sistemul centralizat de producție și distribuție de energie termică să dispară pentru a face loc unor centrale de cartier, de bloc sau de apartament care ar fi deja antamate și care ar aduce profit unora interesati. Este genul de informație pe care nu o pot demonstra.
Se poate realiza o reconfigurare a sistemului actual bucureștean? Răspunsul este “Nu!”
Circularitatea și ramificarea actualului sistem permite ca în caz de avarie a unei ramuri a rețelei primare, agentul termic să fie redirecționat către zona respectivă într-un timp foarte scurt. Dacă s-ar recurge la sistemul zonal, orice avarie ar face disfuncțională aprovizionarea cu apă caldă și căldură pe toată perioadă reparației.
Alegerea sistemului zonal este posibilă numai pentru noile cartiere. Nu există posibilitatea fizică ca să se reconfigureze sursele și traseele de utilitati. Câte sute de kilometrii de țeavă de gaze sau de apă trebuie trase pentru a aproviziona aceste noi mini-micro-centrale de cartier / bloc / apartament? Dacă în acestea se realizează cogenerare, cum asigurăm injecția de energie electrică în sistem? Cum putem să ridicăm un coș de evacuare a gazelor între blocuri, acesta trebuind să aibe cu mult peste un ultim etaj? (Totusi coșurile marilor CET-uri au câteva sute de metrii și se află la periferie.)
Revin la articolul inițial. Sursa de informare folosită este un fost angajat al ELCEN în perioada 1967 – 1977, care nu știe că cel puțin unul din CET-uri (Vest, cel din capătul Bulevardului Timișoara) este retehnologizat acum 10 ani cu una dintre cele mai performante tehnologii și instalații și că toate instalațiile de ardere și evacuare a noxelor sunt retehnologizate de curând, acestea fiind monitorizate non-stop (on-line) de autoritățile competente și sunt în limitele admise. (ELCEN a transmis un drept la replică.)
Nu-mi permit să dau lecții nimănui, dar în continuare dau publicității (în premieră) câteva pasaje dintr-un articol științific semnat de mine și cățiva colaboratori ce urmează să fie publicat într-o revistă de specialitate.
În abstract (rezumatul de început) și într-un capitol ulterior spunem:
Studiile academice și specialiștii intervievați arată că:
- este obligatorie eficientizarea energetică a clădirilor,
- uzura fizică și morală a sistemului de transport și distribuție a agentului termic, inclusiv construcțiile aferente acestuia determină necesitatea schimbării în proporție de aproape 85% a acestuia,
- digitalizarea și automatizarea sistemului SACET este obligatorie,
- apelarea la fondurile europene este obligatorie,
…
- sistemele de răcire prin folosirea agentului termic (trigererare) pot fi folosite în clădirile administrației, școli, spitale, clădirile de birouri, centrele comerciale,
- industria producătoare din zona metropolitană București nu este suficientă pentru a fi folosită în generarea de agent termic pentrul uzul locuitorilor,
- folosirea energiei regenerabile este posibilă la scară mică pentru noile construcții / micile cartiere mărginașe / satelit, în aceste zone fiind posibile soluțiile hibride adresate prosumatorilor.
…
Securitatea populației este primordială, securitatea națională este obligatorie
Oricare componentă a Sistemulului Energetic Național (SEN) reprezintă o infrastructură critică care în cazul unei diminuări a activității ar produce mari dezechilibre sociale și economice. Sistemul de Alimentare cu Energie Termică (SACET) alături de sistemele de alimentare cu apă și gaze în cazul unui dezechilibru se influențează și pot produce dezastre.
Importanța majoră a SACET-ului bucureștean, prin ELCEN SA, rezidă nu din faptul că deține aproape 6% din capacitățile naționale de producție de energie electrică ci din faptul că acești 6% fac parte din procentele care nu depind de anotimp, ciclul zi – noapte și vreme, cum sunt capacitățile hidro, eoliene și solare.
Capacitățile sigure sunt cele ce produc energie din combustibili fosili (cărbune și gaz) și nucleari, acestea având 56,2% din producția națională (2018 -2019). Cu alte cuvinte ELCEN SA deține peste 13% din capacitățile de producție de energie electrică securitară, care nu depind de secetă, lipsa vântului sau ciclul diurn – nocturn.
INTERVIURILE HotNews.ro