DOCUMENT Programul de guvernare pe Educatie al guvernului Ciolos: Criterii de evaluare a performantei profesorilor si reforma curriculara

„Mutarea accentului in actul educational de pe transmiterea de informatie pe crearea de competente pentru viata si reducerea sarcinilor birocratice care apasa pe cadrul didactic” se afla pe lista prioritatilor Guvernului Ciolos. In ceea ce priveste capitolul Educatie, programul de guvernare al executivului care se prezinta astazi la audieri in Parlament prevede „criterii de evaluare a performantei” profesorilor, modificari curriculare si cresterea performantei programelor de formare.

Dacian Ciolos, premierul desemnat de Klaus Iohannis dupa demisia lui Victor Ponta, a transmis luni dimineata, 16 noiembrie 2015, la Parlament programul de guvernare.

La capitolul „Prioritati”, Guvernul Ciolos introduce „mutarea accentului in actul educational de pe transmiterea de informatie pe crearea de competente pentru viata si reducerea sarcinilor birocratice care apasa pe cadrul didactic”. (Amintim ca evaluarile de la finalul claselor a II-a, a IV-a si a VI-a au relevat anul trecut o realitate socanta a sistemului educational: elevii nu invata sa aplice si sa analizeze cunostintele din scoala. Intr-o analiza pentru HotNews.ro, Mircea Miclea avertiza ca daca profesorul „transmite doar informatii sau algoritmi, nu se poate astepta ca elevul sa aplice, sa interpreteze sau sa analizeze cunoasterea. Ceea ce eu predau superficial, el va invata si mai superficial”. Detalii aici)

Continutul integral al Programului de guvernare pe Educatie:

• 1. Mutarea accentului in actul educational de pe transmiterea de informatie pe crearea de competente pentru viata pe baza nevoilor de dezvoltare personala si umana. Promovarea educatiei inclusive prin cultivarea tolerantei, nediscriminarii si acceptarii diferentei in scoli si in societate.

• 2. Initierea reformei curriculare pe toate componentele ei, astfel incat continutul educational sa corespunda cu cerintele de pe piata muncii si ale societatii digitale.

Nota Redactiei: Amintim ca, in prezent, sunt finalizate si aplicate la clasa curriculumuri noi la clasele pregatitoare, I, a II-a si a III-a. Este finalizata si noua programa scolara pentru clasa a IV-a, care ar urma sa se aplice din anul scolar 2016-2017. In acest moment, la Ministerul Educatiei o echipa stabilita de ministrul Sorin Cimpeanu lucreaza la noua programa scolara, pentru gimnaziu si liceu.

Nu este clar, in consecinta, daca „Initierea reformei curriculare pe toate componentele” inseamna crearea de la zero a unui alt curriculum inclusiv pentru clasele pregatitoare-clasa a IV-a sau inseamna continuarea schimbarilor curriculare, cu noi programe de la clasa a V-a in sus.

In ceea ce priveste manualele digitale, licitatia pentru cele de clasa a III-a nu este finalizata nici in prezent, adica elevii invata dupa programa noua, dar fara manuale digitale in concordanta cu noul curriculum.

• 3. Redefinirea statutului cadrului didactic in societate prin salarizare, cariera, criterii de evaluare a performantei, autonomie educationala si integritate.

Nota Redactiei:Guvernul nu explica in program ce se va intampla cu aceste criterii de evaluare a performantei. Asa cum este realizat sistemul in prezent, profesorii titulari nu pot fi dati afara si pe de alta parte sunt scoli cu numeroase catedre descoperite (adica fara profesori de specialitate). Ramane de vazut care sunt efectele gandite ale acestei evaluari.

• 4. Reducerea birocratiei si eliminarea sarcinilor administrative inutile pentru personalul didactic in domeniul educational.

Nota Redactiei:Aceasta este una dintre solicitarile constante din ultimii ani ale profesorilor, care critica numarul mare de documente pe care trebuie sa le realizeze in fiecare an scolar.

• 5. Cresterea performantei programelor de formare, cercetare si inovare universitara in clustere integrate (invatamant-cercetare-productie).

Nota Redactiei: Formarea cadrelor didactice este unul dintre punctele nevralgice ale sistemului de invatamant. Amintim ca Legea Educatiei prevede inca din 2011 introducerea unui master didactic, organizat exclusiv la forma de invatamant cu frecventa, ca obligatie pentru toti tinerii care vor sa devina profesori.

Prin ordonanta 49/2014 care a macelarit legea educatiei, guvernul Ponta a lasat si posibilitatea din prezent, adica sa fie suficiente pentru viitorii profesori cursurile de psihopedagogie de la facultate. Legea prevedea insa ca aceste masterate didactice nu se pot realiza decat in universitatile clasificate ca cele mai bune (deci Ministerul Educatiei putea sa isi selecteze forta de munca inca de la furnizor), iar pe perioada celor 2 ani de masterat didactic studentul ar fi trebuit sa primeasca o bursa egala cu salariul net al unui profesor debutant.

Suntem in situatia in care aceste prevederi din lege nu au fost puse in practica pana astazi, iar profesorii din Romania se considera cel mai bine pregatiti, desi rezultatele elevilor sunt printre cele mai slabe din Europa.

In ceea ce priveste clusterele integrate de invatamant-cercetare-productie de care executivul scrie in Programul sau de Guvernare, amintim ca Dacian Ciolos a sustinut public mega-proiectul IT Cluj Innovation City, construit in jurul celor 6 universitati din Cluj-Napoca, la initiativa mai multor companii de IT, cu sustinerea autoritatilor locale. Prezent anul trecut la un eveniment organizat de Cluj IT, cel mai important cluster in domeniul solutiilor informatice la nivel national, Dacian Ciolos – atunci comisar european – a anuntat ca initiativa avea avea „tot sprijinul Comisiei Europene pentru a concretiza ideile care sunt cu valoare adaugata”. Detalii aici

Alte referiri la Educatie in Programul de Guvernare

Educatia face subiectul Programului de Guvernare anuntat de Ciolos si la alte capitole. Astfel, executivul aflat astazi in audierile parlamentarilor propune si urmatoarele:

• Crearea unei scoli superioare de administratie publica si sustinerea evolutiei in cariera publica pe baza de programe de dezvoltare profesionala.
• Elaborarea unui plan national de investitii strategice in infrastructura comunitatilor locale si cresterea performantei cheltuielilor pentru dezvoltarea acesteia prin implementarea unor standarde minime privind investitiile publice: scoli, dispensare, lacase de cult, servicii de electricitate, apa si canalizare, iluminat public, salubrizare.
• Cresterea nivelului de securitate personala a cetateanului prin imbunatatirea sigurantei in spatiile publice, cresterea sigurantei in scoli, a managementului si capacitatii de interventie a ISU, protejarea cetatenilor de riscurile teroriste, de infractionalitatea cibernetica, precum protectia infrastructurii critice. Pregatirea autoritatilor publice si a populatiei pentru raspuns in situatii de urgenta si dezastre naturale.
• Cresterea ratei de ocupare in randul tinerilor prin crearea de programe de sprijin in demararea afacerilor, acordarea de facilitati fiscale pentru angajatori, sprijin pentru obtinerea primului loc de munca, servicii de informare, orientare si consiliere profesionala.

Amintim ca mai multi parlamentari PSD si UNPR au depus in mai 2015 un proiect de lege initulat „Primul loc de munca”, adresat tinerilor cu varste intre 16 si 29 de ani, care isi propune sa reduca rata somajul in randul tinerilor si sa stimuleze forta de munca (sursa si detalii). Anterior, si rectorul Universitatii de Vest din Timisoara a propus ca statul sa finanteze un program numit Primul job, pentru tinerii fara experienta in munca.

• Elaborarea unor politici guvernamentale care vor incuraja dezvoltarea sportului de inalta performanta si respectarea efectuarii orelor de educatie fizica in scoli, conform programei.
• Finalizarea implementarii programelor pentru perioada 2007 – 2013 si lansarea de urgenta a tuturor programelor pentru perioada 2014 – 2020

Precizam ca una dintre marile probleme ale cercetarii romanesti este exact lipsa competitiilor pe fondurile europene. Intr-o declaratie acordata HotNews.ro in urma cu o luna, Adrian Curaj a anuntat: „Suntem la un an de intarziere de la PN III (Planul National de Cercetare-Dezvoltare si Inovare 2014-2020), deci nu l-am avansat si toate incercarile noastre de a le permite oamenilor sa cream un context potrivit cercetarii – sunt multi care au revenit in tara – nu au niciun fel de predictibilitate”. In ceea ce priveste bugetul cercetarii, „avem 0,24% din PIB anul acesta. Suntem ultimii in Europa si ca fonduri publice, dar si ca procent din fondurile structurale ale Romaniei destinate inovarii. Noi negociem banii europeni pentru noi”, avertiza atunci Curaj.

Descarca de aici Programul de Guvernare al Executivului Ciolos

Programul de Guvernare al Executivului Ciolos

Citeste si:

• Cine este Adrian Curaj, ministrul propus al Educatiei