Dr. Laurenția Galeș, medic primar oncolog: „În România ne confruntăm cu un timp foarte lung care trece de la apariția simptomelor și până la un diagnostic de certitudine, iar mai departe până la inițierea terapiei"

Cancerul bronho-pulmonar reprezintă cea mai frecventă cauză de deces prin cancer în România. Potrivit datelor oficiale, în anul 2020, aproximativ 11.600 de persoane au fost diagnosticate cu cancer bronho-pulmonar, iar aproximativ 9.200 au decedat din cauza acestuia. Incidența cancerului bronho-pulmonar în Romania este de aproximativ 24,1 cazuri noi pe 100.000 de locuitori, iar numărul cazurilor de cancer bronhopulmonar a crescut în ultimii ani, atât în rândul bărbaților, cât și în rândul femeilor.

Acest lucru se datorează în mare parte factorilor de mediu și stilului de viață. Numeroase studii arată că factorii de risc pentru cancerul bronho-pulmonar includ fumatul activ și pasiv, expunerea la poluanți ai aerului, precum și alimentația nesănătoasă și lipsa exercițiului fizic. De asemenea, persoanele de vârsta mai înaintată sunt mai susceptibile de a dezvolta cancer bronho-pulmonar. Acest lucru se datorează faptului că organismul devine mai vulnerabil la factorii de risc pe măsură ce înaintează în vârsta, precum și faptului că persoanele de vârstă mai înaintată sunt mai susceptibile la afecțiunile cronice asociate cu cancerul. De aceea, este important ca persoanele de vârstă mai înaintată să se asigure că se prezintă la medic în mod regulat pentru a fi testate și pentru a se asigura că nu au dezvoltat cancer bronho-pulmonar. În plus, adoptarea unui stil de viață sănătos, inclusiv alimentația sănatoasă și exercițiile fizice regulate, reduc semnificativ riscul de apariție a cancerului bronho-pulmonar.

Dr. Laurenția Galeș, medic primar oncolog și conferențiar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” menționează particulele foarte fine aflate în suspensie, particulele asociate poluării, printre elemntele de risc care duc la apariția cancerului bronh-o pulmonar: „Poluarea cu așa numitele particule PM 2.5 a fost deja dovedită în studii recent prezentate ca fiind implicată în apariția cancerului pulmonar”.

Chiar dacă riscul de cancer este adesea asociat cu înaintarea în vârstă, el există într-un procent mai mic chiar și la tineri. „Aproximativ 22.800 de cazuri de cancer bronho-pulmonar apar la categoria de vârstă 25-35 ani, dintre cele aproximativ 2,2 milioane de cazuri noi de cancer pulmonar diagnosticate anual la nivel mondial. Chiar dacă incidența este relativ redusă în cazul acestei categorii de vârstă, nu putem spune că nu există risc în cazul tinerilor de a dezvolta cancer bronho-pulmonar. Renunțarea la fumat este cel mai important aspect în cazul tinerilor, mai ales că stoparea fumatului la o vârstă înaintată necesită un timp lung, de aproximativ 15-20 ani, pentru ca riscul de cancer să devină apropiat de cel al nefumătorilor”, potrivit Dr Galeș.

Majoritatea fumătorilor dezoltă tuse cronică, de obicei matinală, însă adesea trec cu vederea micile semnale de modificare a naturii tusei, punând-o pe seama înaintării în vârstă sau a altor factori. Orice tuse prelungită, tusea asociată cu oboseală sau scădere în greutate sau, și, mai grav, sânge în spută ar trebui să fie semnale de alarmă.

În cazul diagnosticului de cancer bronho-pulmonar, tipul, localizarea și stadiul tumorii sunt informații decisive în alegerea planului de tratament [4]. Diagnosticul de cancer bronho-pulmonar nu reprezintă însă o condamnare, cu atât mai mult atunci când boala este diagnosticată la timp.

Având în vedere incidența ridicată, ratele mortalității și povara economică substanțială, eforturile de prevenire, detectare timpurie și îmbunătățire a strategiilor de tratament sunt esențiale în combaterea acestei boli. În acest context, Societatea Română de Pneumologie (SRP), alături de Societatea Română de Radioterapie (SRR), Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală (SRROM), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov (AMF-B), Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR), Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), cu sprijinul Bristol Myers Squibb, continuă campania Ascultă-ți tusea!, un proiect de conștientizare privind cancerul bronho-pulmonar în rândul publicului general. Prin demersuri constante și coerente de conștientizare privind riscurile și simptomele bolii, cu sprijinul profesioniștilor din domeniul sănătății, medici pneumologi, oncologi, medici de familie și reprezentanți ai pacienților, șansele de supraviețuire a celor care suferă de cancer bronho-pulmonar pot crește semnificativ în următorii ani.

În situațiile în care cancerul bronho-pulmonar este diagnosticat în stadiile incipiente I și II, fără extindere evidențiată, prognosticul este unul optimist. Adesea, se încearcă îndepărtarea completă a tumorii prin operație, deoarece aceasta oferă cea mai mare șansă de vindecare completă. În cazul în care cancerul bronho-pulmonar este diagnosticat attunci când deja s-a extins (stadiile avansate III și IV), prognosticul pentru o vindecarea completă este rezervat [3].

Medicul se consultă cu echipa multidisciplinară și îi explică pacientului posibilele opțiuni de tratament. Împreună decid asupra terapiei, ținând cont de specificitatea fiecărui caz:

• intervenție chirurgicală

• radioterapie

• chimioterapie

• terapii țintite

• terapie imuno-oncologică

Opțiunea terapeutică depinde și de istoricul pacientului. Astfel, sunt evaluate: vârsta, starea generală de sănătate, antecedentele medicale, istoricul de fumător, rezultatele analizelor de sânge și investigațiilor imagistice.

În majoritatea spitalelor, o echipă multidisciplinară va planifica tratamentul adecvat pentru fiecare pacient. De regulă, o asemenea echipă reunește diverși specialiști [4]:

• chirurg

• oncolog – specializat în abordarea din perspectiva medicală a cancerului

• oncolog radiolog (radioterapeut)

• pneumolog

• asistentă specializată

• radiolog – implicat în evaluarea radiografiilor și investigațiilor imagistice

• anatomopatolog – implicat în analiza biopsiei din tumoră

• biolog molecular – implicat în analiza genetică a biopsiei din tumoră

• psiho-oncolog – specializat în evaluare psihologică și consiliere

Există și alți specialiști care pot fi implicați: nutriționist, asistent social, asistentă comunitară, fizioterapeut, psiholog clinician și specialist în îngrijirea paliativă (cel care poate ajuta în prevenirea și înlăturarea suferinței, prin identificarea precoce, evaluarea și tratamentul durerii și al altor probleme fizice și psiho-sociale).

Pentru pacient, această luptă este adesea mult prea mare, iar eficiența în ceea ce privește managementul unui pacient cu cancer bronho-pulmonar este în strânsă legătură cu relația medic-pacient, rapiditatea diagonsticului, disponibilitatea resurselor. Accesul rapid la medici și investigații medicale, teste genetice și tratamente de ultimă oră depinde într-o mare măsură și de familie și susținerea acesteia. Cancerul bronho pulmonar provoacă cele mai multe decese dintre toate tipurile de afecțiuni oncologice, potrivit datelor citate de Comisia Europeană. Tocmai de aceea, întârzierile au costuri incalculabile în cazul unui astfel de diagnostic.

Potrivit Dr. Laurenția Galeș, medic primar oncolog și conferențiar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”: „Evoluția pacienților cu cancer, în general, dar și evoluția pacienților cu cancer bronho-pulmonar, în mod special, depind enorm de accesul la servicii medicale de bună calitate. În România ne confruntăm cu un timp foarte lung care trece de la apariția simptomelor și până la un diagnostic de certitudine, iar mai departe până la inițierea terapiei. Accesul pacienților la metode de investigație precum CT, bronhoscopii, PET-CT, teste genetice este anevoios în multe zone ale țării. Cazul ajunge cu greu să fie discutat în comisie multidisciplinară (Tumor Board). Supraviețuirea este influențată foarte mult și de prezența sau absența personalului de suport, în lipsa sprijinului familial.”

În ultimii ani, speranța de viață a pacienților cu cancer bronho-pulmonar a început să crească, odată cu progresele în domeniul medicinei. „Depistarea în stadii incipiente, operabile, și tratamentele adjuvante au permis supraviețuirea de lungă durată. Noile terapii au adus supraviețuirea la valori nemaiîntâlnite, chiar și în stadii metastatice, pentru o parte dintre pacienți. Însă nu putem încă selecta foarte bine categoriile de pacienți care beneficiază maximal de un tratament sau altul”, spune Laurenția Galeș.

În acest context, atenția la semnalele pe care le dă corpul și diagnosticarea la timp a acestei afecțiuni are un impact semnificativ în evoluția bolii.

Note de subsol:

[3] Goeckenjan G. et al. Prävention, Diagnostik, Therapie und Nachsorge des Lungenkarzinoms Interdisziplinäre S3-Leitlinie der Deutschen Gesellschaft für Pneumologie und Beatmungsmedizin und der Deutschen Krebsgesellschaft.

[4] European Society for Medical Oncology. (2019). Cancerul de Plămân Fără Celule Mici: Ghidul pentru Pacienți [Online] Disponibil la https://www.esmo.org/content/download/303704/6040931/1/RO-Cancerul-de-Plaman-Fara-Celule-Mici-Ghidul-pentru-Pacienti.pdf [Accesat la 18.07.2022]

​Articol susținut de Bristol Myers