După modelul pagerelor, pot telefoanele din buzunarele noastre să explodeze la o comandă venită de la distanță? Ce spune cunoscutul fizician Cristian Presură

Explozia miilor de pagere din Liban este o acțiune de un impact excepțional și ne aduce în gând o întrebare: pot hackerii să facă astfel încât telefoanele noastre să explodeze în buzunar? Ce spune Cristian Presură, un cunoscut cercetător român din Olanda, despre bateriile din interiorul gadget-urilor pe care le folosim câteva ore pe zi.

• Bateriile litiu-ion de la telefoane se supraîncălzesc – și în cazuri izolate ard – însă elementul important este că ard încet, nicidecum încât să omoare un om, explică fizicianul. 

În explozia pagerelor Hezbollah, inițial știrile au indicat posibilitatea acțiunii de la distanță asupra bateriei de litiu, astfel încât ea să ajungă să se supraîncălzească și să explodeze. 

Apoi, s-a aflat că Israelul a plasat material exploziv într-un lot de pagere fabricate în Taiwan care au fost importate în Liban şi destinate Hezbollah. 

Explozibilii au fost puși lângă bateria fiecărui pager, iar un comutator (switch) a fost încorporat pentru a le detona de la distanţă, după primirea unui mesaj. Dar, cum în domeniul operațiunilor serviciilor secrete nu există confirmări oficiale, întrebarea din mintea oamenilor a rămas: se poate autodistruge de la distanță un dispozitiv, cu efecte asupra noastră? 

Poți din soft să faci un telefon să explodeze. O explicație

Poate un grup de hackeri să facă ceva de la distanță, astfel încât să explodeze smartphone-urile unor oameni? Răspunsul este ”Nu”, a argumentat pentru HotNews.ro cercetătorul Cristian Presură care lucrează la Philips, în Olanda, și care a inventat un senzor de puls care se găsește pe o mulțime de ceasuri smart.

Cristian Presură explică faptul că atacatorii ar trebui să preia controlul software-ului telefonului, astfel încât să-l facă să consume mai mult curent. Dar dacă îi faci un scurtcircuit la baterie curentul s-ar disipa în diversele componente.

„Aici nu știu în ce măsură software-ul este capabil să facă așa ceva, clar că este foarte greu să scurtcircuitezi intenționat anumite componente ca să crești curentul de consum de la baterie și să o faci să se supraîncălzească. Mi se pare prea puțin probabil. Dar să zicem că s-ar putea: o baterie scurtcircuitată ajunge să consume de câteva ori mai mult, dar nu trebuie să uităm că telefoanele obișnuite au multe protecții care, dacă sunt implementate bine, nu ar duce la explozie”, spune cercetătorul român din Olanda.

Baterii construite să reziste la multe

Bateriile fabricate corect sunt construite să reziste la eventuale scurtcircuite, explică expertul. Mai ales că cei care lansează pe piață aparate electronice trebuie să obțină o mulțime de aprobări la capitolul siguranță, iar pentru a le obține trebuie trecute toate scenariile negative și modul în care se va comporta acel gadget, dacă s-ar întâmpla ceva neprevăzut.

Producătorii trebuie să garanteze că, în caz de scurtcircuitare a bateriei, NU se va produce și o explozie. Uneori apar defecte de fabricație și telefoanele sunt retrase de pe piață, cum s-a întâmplat cu telefoanele Samsung Galaxy Note 7, în 2016, când câteva telefoane au luat foc, iar modelul a fost scos de pe piață. 

Nu au mai apărut astfel de probleme grave la niciun model de telefon important în ultimii opt ani.

Legislația europeană impune standarde stricte pentru siguranța bateriilor utilizate în dispozitivele electronice. Bateriile trebuie să îndeplinească anumite criterii de siguranță, cum ar fi rezistența la scurtcircuite, la supraîncălzire și la impact.

Pagerele și-au trăit anii de glorie acum un sfert de secol

Pagerele sunt terminale mai mici decât smartphone-urile. Ele erau folosite pe scară largă și în România în anii 1995-2000, dar telefoanele mobile cu taste au scos de pe piață pagerele, fiindcă puteau face mult mai multe.

Pagerele nu au microfon și nici cameră, sunt mult mai simple decât smartphone-urile, însă pentru cei care le folosesc avantajul ține de faptul că nu pot fi monitorizate la fel de strict precum telefoanele inteligente cu Android sau iOS.

Pagerele se conectează la rețele radio și pot primi mesaje scurte în format text. Modelul implict în volume mari în atacul de marți se numește Gold Apollo AR924, cântărește sub 100 de grame și are port de încărcare USB-C. Pagerele au fost fabricate de o firmă cu sediul în Ungaria.

Acest atac va rămâne în istorie prin amploarea sa, prin faptul că s-a intervenit pe lanțul de aprovizionare (s-au pus explozibili în aparate mici) și s-a putut face o detonare simultană, ceea ce înseamnă că a fost un nivel ridicat de coordonare din partea Israelului. Miercuri, o nouă serie de atacuri au vizat stațiile radio ale membrilor Hezbollah și zeci de persoane au murit.

Telefonul, grenada și explozia

„Primele lucruri la care m-am gândit când am citit ce s-a întâmplat cu pagerele au fost fie că sunt bateriile de vină, fie explozibilii, însă eu nu mă aștept ca o baterie să explodeze și să omoare pe cineva. Se știe că bateriile de la telefoane se încălzesc uneori și ard, dar de aici până la o omorî pe cineva…”, spune Presură.

„Apoi mi-am zis din prima că nu are cum să fie de la baterie, fiindcă dacă este să omori pe cineva, ar trebui să ai niște resturi care se sparg și aici trebuie să ne gândim la o grenadă, fiindcă este exemplul cel mai bun”, explică fizicianul. Grenada are explozibil în centru, iar pe exterior are fragmente metalice care la declanșarea explozibilului se împrăștie cu mare viteză în toate direcțiile.

El insistă că, la temerile legate de telefoane, ar fi greșit să vorbim despre o explozie, ci mai degrabă despre ardere. Asta fiindcă nu avem – în cazul unui smartphone cu probleme mari – o emisie de energie foarte puternică pe termen scurt și nici componente care se defragmentează și te pot răni.

Bateriile litiu-ion de la telefoane se supraîncălzesc – și în cazuri izolate ard – însă elementul important este că ard încet, nicidecum încât să omoare un om, explică fizicianul. 

Dacă bateria unui telefon se încălzește foarte tare și arde, nici nu putem vorbi despre o explozie, fiindcă ar trebui să avem o degajare mare de energie, într-un termen foarte scurt, energie care să ajungă să ne facă rău. Însă dacă telefonul mobil din buzunar s-ar încălzi atât de mult încât să ia foc, energia respectivă s-ar degaja, s-ar dispersa într-un timp lung, poate în jumătate de oră.

Cristian Presură explică ce se întâmplă: telefonul mobil se încălzește treptat, să zicem pe parcursul a 30 de minute, după care temperatura ar trebui să crească peste o anumită valoare, astfel încât aparatul să ajungă să ia foc.

Dar se mai întâmplă ceva când ia foc, fiindcă fenomenul acesta de explozie este dat de anumite gaze care se elimină și cărora le crește temperatura și, sub acest efect, vor să iasă, însă nu au cum, fiindcă se găsesc într-un spațiu etanș. Acele gaze acumulate în interiorul gadget-ului ajung să apese și la un moment va face „poc”, fiindcă el  ar „scăpa” într-o anumită zonă.

Aceasta ar fi „explozia” pe care am simți-o dacă s-ar întâmpla ceva grav cu un telefon, însă nu ar fi nici pe departe o explozie capabilă să omoare un om, precizează Cristian Presură.

Cristian Presură, cunoscut și pentru clipurle sale de știință de pe YouTube,  a obţinut în 2002 doctoratul la Universitatea Groningen, Olanda, iar în prezent este cercetător la compania Philips, în Olanda, specializat în domeniul senzorilor medicali.

El a inventat un senzor optic ce măsoară bătăile inimii, integrat într-un ceas purtat la mână, practic luminița verde pe care o vedem pe spatele multor ceasuri smart din prezent.